Una dintre casele cunoscute ale municipiului Cluj-Napoca, „Casa cu magnolii”, celebră în oraș datorită magnoliei plantate chiar în curtea imobilului, a fost scoasă la vânzare. Casa este situată pe strada I.C. Brătianu, la nr.34, în centrul Clujului și est
O scrisoare primită de un soldat clujean, în 1974, a fost găsită după 50 de ani de urmașii acestuia. Într-o epocă a telefoanelor mobile și a aplicațiilor de mesagerie, o astfel de scrisoare a ajuns să pară un lucru excentric.
Ana Albu, fosta mare sportivă are 92 de ani acum și mintea limpede ca pe vremea cînd făcea minuni cu mingea de baschet pe terenurile de la Dermata și apoi în sălile unde a scris istorie pentru U Cluj.
Un clujean început să realizeze o analiză comparativă a prețurilor dinainte de 1989 și față de cele de azi. O concluzie arată că, acum, un om cu salariu mediu trăiește mai bine ca un securist, ”ștab” sau nomenclaturist de atunci.
Piața Unirii din Cluj-Napoca s-a schimbat enorm de mult de la deceniu la deceniu. Dar acum, mai mult ca niciodată, clujenii își amintesc cu nostalgie de ambientul natural și plăcut al pieței de acum zeci de ani, uitând parcă de faptul că piața încă există
Vechiul tramvai de curățat șinele de tramvai din Cluj-Napoca a fost înlocuit cu un utilaj modern și eficient.
Biserica Reformată Calvină din Izvorul Crişului este considerată monument istoric datând din sec. XIV-lea, este situată pe un deal în centrul satului și are un zid înconjurător care datează din secolul XIV, fiind reconsolidată în secolul XVIII. Biserica e
Clujenii își amintesc și astăzi cu nostalgie de fosta „Fabrică de bomboane” a orașului. Fabrica de dulciuri și panificație ,,Feleacul” fostă Spicul, a fost situată pe str. Herny Barbusse Nr. 43-47. În prezent pe locul ei se afla o clădire de birouri Arob
Arhitectul Vasile Mitrea, care a proiectat cartierele Grigorescu şi Gheorgheni, a vorbit despre ideile pe care le-a avut când a gândit aceste cartiere.
Un clujean și-a relatat aventura fotografică avută deasupra Clujului, în 1992. Se văd în imagini câteva dintre reperele orașului.
Catedrala Ortodoxă din Cluj a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930 la puțin timp după unirea Transilvaniei cu România. Aceasta are o importanță națională foarte mare fiind primul edificiu monumental în stil românesc construit după Marea Unire.
Clujul a fost un oraș aerist, dar toată dezvoltarea numa pe zona centrală a distrus totul. Mulți cred că distrugerea a început după anii 2000, dar nu este așa.
Sala „Horia Demian” revine în atenția clujenilor după ce s-au publicat niște poze din timpul construiri acesteia pe pagina de Facebook „Amintiri din vechiul Cluj”.
Clujul are atâtea povești câte persoane și evenimente au trecut prin el. Tot atâtea străzi și locuri poartă încă urmele istoriei nu de mult trecute. Aceste memorii sunt publicate și pe grupul de Facebook Amintiri din vechiul Cluj, unde cei aproape 30 de m
Clujul a avut cofetari faimoși care adunau lumea ca la bâlci, atunci când își vindeau produsele. Daut Ismail stătea pe pe str. Pata (acum str. Titulescu), iar Bilal Zaim (turc) pe strada Paris.
O fotografie postată pe un grup de amintiri din Cluj readuce în discuție imaginea marilor profesori ai Clujului. Unul dintre aceștia este și Titus Moraru, profesor de română la cunoscutul liceu clujean ”Ady Șincai” (denumire din perioada comunistă), acum
Numele Clujului a fost schimbat în Cluj-Napoca, printr-un decret din 16 octombrie 1974, al Consiliului de Stat, în cadrul unei politici de ”național-comuniste” din timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.
Linia Turda-Abrud (94 km), pe care circula inițial Mocănița Abrud, a fost inaugurată în 1912 și închisă definitiv în anul 1998. Din anul 2014 întregul traseu al căii ferate a fost declarat monument istoric.
Clujenii sunt nostalgici după zilele glorioase a Parcului Cetățuia. Însă, Primăria distruge orice urmă de speranță, renovarea Cetățuiei se amână de la an la an.
Clujul a fost bombardat de americani în 2 iunie 1944, fiind distruse în mare parte Gara și strada Horea.
Mulți clujeni au prins deschisă cofetăria Verde de pe strada Memorandumului, care își trage numele de la faptul că tot interiorul era verde. Prăjiturile de acolo erau memorabile, spun cei care le-au gustat și care apoi nu le-au mai întâlnit nicăieri, cu t
Clujul a avut până în 1950, și chiar mai târziu, trăsuri care operau precum taxiurile din ziua de azi.
Demolarea manufacturilor din jurul Bisericii Sfântul Mihail s-a făcut între anii 1899 - 1900.
Parcul Feroviarilor din Cluj-Napoca nu a fost mereu așa cum este în prezent, ba chiar a avut momentele sale de glorie la finalul secolului XX. Clujenii sigur își amintesc de trenulețul din Orășelul Copiilor.
Parcul Central „Simion Bărnuțiu” sau Parcul Mare, cum îi spun clujenii, ascunde o istorie de peste 180 de ani, fiind înscris pe lista monumentelor istorice din Cluj-Napoca.
Casa Matei apare într-o fotografie realizată în 1941 de medicul militar István Szathmáry. Imobilul avea un aspect diferit față de cel de acum, cel mai probabil în urma repetatelor renovări și restaurări.
Clujul studentesc a fost frumos pentru toate generațiile. Câteva fotografii din anii 1970 au stârnit nostalgia clujenilor.
Politicienii promiteau, în anii 2000, că Bulevardul Eroilor va deveni un centru de atracție, după modernizarea arterei, dar nu a fost așa. Zona verde a fost înghițită de betoane, iar dacă te uiți la poze din ani ani si mai vechi, îți dai seama că simțul e
Baia cu aburi ”Diana” a funcționat vis-a-vis de Teatrul Maghiar până în 1930.
Studenții străini au făcut parte din farmecul Clujului încă de acum 40 - 50 de ani. Veneau atunci mulți studenți din Africa, Orientul apropiat, dar și din Grecia și unele țări europene. Aceștia locuiau în cămine, nefiind permis atunci să fie închiriate ap