Clujul avea pe vremuri zone de scăldat superbe, care au dispărut prin urbanizare. Acum a rămas numai plaja din Grigorescu.
Matei Corvin a fost considerat unul dintre marii regi ai Ungariei, iar de numele lui se leagă o serie de legende. Una dintre ele, relatată de cronicarul Heltai Gáspár, vorbește despre intrarea majestatii sale costumat în student în Cluj.
Centrul Clujului a fost o oază de verdeață până în 1990, dar apoi s-a produs un declic în timpul mandatului primarului Gheorghe Funar, continuat de ”marea betonare” făcută de primarul Emil Boc.
Cartierul Mărăști, unul dintre cele mai mari din Cluj-Napoca, a fost ridicat în perioada comunistă pentru a putea găzdui miile de angajați care lucrau la un combinat din apropiere. Cartierul a luat ființă în anii 1970-1980, odată cu construirea numeroasel
Palatul Rhédey, aflat la colţul Pieţei Unirii cu strada Napoca, are o istorie fascinantă.
Ioan de Hunedoara, cunoscut cel mai bine ca Iancu de Hunedoara a fost o mare personalitate a Transilvaniei. Fost ban al Severinului între 1438-1441, voievod al Transilvaniei între 1441-1446, guvernator și regent al Ungariei între 1446-1453 și căpitan gene
Clujenii petreceau ziua de 1 Mai și pe vremea comunismului, dar și după 1990 s-a mai păstrat tradiția o bună bucată de timp. Acum, parcă totul s-a stins și ieșirea la iarbă verde a fost înlocuită cu o bere la terasă sau o vacanță în străinătate.
Prin alura sa unică, casa de pe Calea Mănăştur nr. 9 atrage, din când în când, privirea celor aflaţi în troleibuzele sau maşinile care fac naveta între centrul Clujului şi Mănăștur, cel mai mare cartier al său.
Someșul a fost și rămâne sufletul curgător orașului Cluj-Napoca, fiind locul unde oamenii s-au adunat încă de acum 100 de ani și continuă să o facă și în ziua de azi.
Născut în Ungaria într-un sat de lângă Dunăre, Nagy Gábor și-a început cariera ca și un chelner oarecare la Hotelul Național (Nemzeti Szálló), din Cluj, aflat în locul actualului Continental.
Primele blocuri din Piata Mihai Viteazul au fost ridicate în anul 1961.
Aleea Scărilor pornea din actuala stradă General Dragalina și urca pe Dealul Cetățuia. Înainte 1960, în casele de pe această Alee locuiau golanii, lumea gri a orașului și erau multe bordeluri. Comuniștii au făcut curățenie, iar în locul aleii au apărut ac
O imagine publicată pe o rețea de socializare a stârnit nostalgia clujenilor.
Clujenii au început să își permită să cumpere mașini după 1950, iar timid în oraș și-au făcut apariția și benzinăriile.
Mocănița ”Măriuța” a fost restaurată la Cluj-Napoca, iar din 2005 este în exploatare pe Valea Vaserului.
Centrul Clujului este considerat cel mai frumos din Ardeal, fiind amenajat după planurile celor mai buni arhitecți europeni de la finele secolului 19.
Zona Horea a fost grav afectată de bombardamentul aerian american din iunie 1944, iar apoi au trecut câțiva ani până când dărâmăturile au fost înlăturate și s-a trecut la reconstrucție.
Trenul a ajuns la Cluj în 1870, iar insistențele sașilor ardeleni au fost învinse de insistența clujenilor și a orădenilor.
Biserica de lemn din Parcul ”Victor Babeș”, supranumită și biserica lui Iuliu Hațieganu, era un monument impresionat vizitat de foarte mulți credincioși.
Casa Radio, sediul Radio Cluj și al TVR Cluj, din cartierul era în anii 70 o clădire emblematică a orașului.
Înainte de Revoluție, Cafeneaua Moca strălucea la fel de mult ca și celebrele Croco sau Arizona. Aflată în proximitatea Cinematografului Republica (n.red. astăzi Cinema Florin Piersic), această cofetărie era un punct de întâlnire preferat al tinerilor car
Istoria Clujului este un fabuloasă, iar fără Mănăștur putem spune că aceasta nu prea există. Accesul din satul Mănăștur spre urbe se făcea pe poarta cu același nume. Aceasta era amplasată în zona actualei străzi Memorandumului.
Clujul a fost mereu un oraș al eleganței, dar parcă niciodată ca în perioada interbelică. Trendul s-a păstrat și după ce puterea comunistă a preluat puterea, iar după Revoluția din 1989 eleganța a început să se stingă.
Clujul s-a schimbat foarte mult în ultimii 60 ani, iar una dintre zonele greu de recunoscut este Piața Ștefan cel Mare, zona de lângă Bastionul Croitorilor.
O imagine din anii 70 prezintă o zonă a Clujului extrem de cunoscută a orașului, care nu mai seamănă deloc cu ceea ce vedem în ziua de azi.
Clujul liniștir al anilor 60 - 70 poate fi retrăit în serile de primăvară și în zilele de weekend. Chiar dacă lucrurile s-au schimbat, fiind mai multe mașini și mai multe dale și beton peste tot, în mare superbele clădiri ale Clujului vechi sunt tot acolo
Crearea Carbochim a fost decisă în 1949, iar clădirile au fost inaugurate in data de 21 septembrie 1952.
Clujul a fost tot timpul un oraș atractiv pentru fotografi, fiind amplasat între dealuri și având multe clădiri istorice.
Hoștezenii au ocupat în trecutul nu foarte îndepărtat toată zona de după Piața Cipariu până în Mărăști, fiind cei care aprovizionau cu merinde piețele Clujului.
Clujul s-a schimbat teribil în perioada 1950 - 1970. Clădirile vechi și fără valoare istorică au dispărut și în locul lor au apărut imobile moderne, cu mai multe spații de locuit și mai multe etaje.