Imaginea unor vremuri demult apuse a stârnit nostalgia clujenilor. Pe un grup de Facebook destinat celor care trăiesc sau au trăit în cartierul Mănăștur a apărut o imagine cu Groapa Moșului, actuala stradă Edgar Quinet.
Biserica de lemn ”Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Cojocna, județul Cluj este una dintre cele mai bine conservate din regiune.
Înainte de CTP Cluj, transportul era realizat de compania Fany, mult criticată de oameni, dar mai demult erau numai curse speciale.
Cartierul ”Între Lacuri” a fost construit după 1980, dar a rămas și o parte însemnată din casele vechi. Probabil că regimul Ceaușescu ar fi urmat să le demoleze și pe acestea, dar a venit Revoluția și lucrurile au stopate la timp.
Dezvoltarea Clujului și transformarea în ceea ce este azi a început în anul 1960. Totul înflorea și peste tot se făceau investiții.
O fotografie superbă realizată de reporterul Csomafáy Ferenc, în 1965, prezintă celebrul ștrand ”Babeș”, care seamănă cu o piscină dintr-un film de epocă.
Strada Alverna este cunoscută de toată lumea, dar puțini știu că numele vine de la proprietatea deținută de Ordinul Franciscan din Cluj.
Românii trecuți de a doua tinerețe își aduc aminte de tonetele cu înghețată, unde copiii făceau coadă pentru a degusta din dulciuri.
Acrobatul austriac Arturo Strohschneider era senzația senzațiilor în Europa anilor 1930.
Lelea Florica Toderici, din comuna clujeană Râșca, încă mânuiește războiul de țesut cu mare pricepere. Ea a povestit cu drag despre vremurile de demult, în cadrul unui interviu acordat canalului HaiHui cu noi.
Vă invităm în Clujul de demult, când hoștezenii aprovizionau cu legume piețele Clujului. Portul lor este unul inconfundabil, înflorat așa cum erau și grădinile lor.
Cartierul Gheorgheni este cel mai frumos din oraș, la fel cum putea fi și cartierul Bună Ziua, care a fost construit de la zero sub mandatul primarului Emil Boc.
Strada Horea, înainte de anul 1950, era o arteră plină de farmec și verdeață. Din acest punct de vedere era o stradă perfectă pentru promenadă.
Ne întoarcem în Clujul de altădată, la o comunitate de legendă a orașului, prin intermediul unor fotografii sublime. Vorbim despre hoștezeni, vechii grădinari de seamă ai Clujului.
Cafeneaua Croco, devenit loc de întâlnire pentru studenți în anii 70, s-a ridicat pe locul unei case din Piața Sfântul Gheorghe, devenită apoi Piața Păcii. Locul este de nerecunoscut acum, iar mulți clujeni au comentat că ar fi de fapt o casă de pe strada
Prima dată Sonata Waldstein, a lui Beethoven, s-a cântat într-o casă din actuala Piața Unirii, din Cluj-Napoca.
O fotografie cu Clujul anului 1961 a topit inimile clujenilor. În ediția cu numărul 5245, din 3 august 1961 a ziarului „Scânteia” apărea o imagine cu noul bloc înălțat în Piața „Mihai Viteazul”.
Dealul Cetățuia este cel mai frumos loc din Cluj-Napoca, dar nu este exploatat aproape deloc la adevăratul lui potențial. Imagini din anii 1960 - 1970 arată cât de frumos arăta locul după ce a fost amenajat.
O fotografie de-a dreptul magică, readusă în actualitate cu ajutorul tehnologiei, prezintă îndrăgita formație clujeană Semnal M, în 1977, anul înființării.
Cărțile bune erau greu de obținut pe vremea comunismului, astfel că doritorii ofereau diverse bunuri, de multe ori sustrase din alte fabrici, pentru a câștiga favorurile celor care lucrau la Centrul de Librării Cluj.
Strada Barițiu din Cluj-Napoca avea în anii 70 ieșire la Someș, iar Canalul Morii era neacoperit.
Strada Universității din Cluj-Napoca va fi restaurată, iar parcarea actuală va dispărea. Acolo va fi făcută o piațetă, iar Obeliscul Maria va fi repus pe locul unde a stat până în 1950.
„Cioburile” istoriei de 100 de ani a Fabricii Iris au rămas îngropate sub ”mândre” blocuri.
Clujul s-a schimbat enorm de mult în ultimii 70 de ani. O serie de imagini din 1960 prezintă un parc de distracții care era organizat chiar în Piața Mihai Viteazu.
Livrările la domiciliu au explodat în România, implicit și în Cluj-Napoca, în pandemie, dar puțini mai știu că se făceau și pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Un clip video de prezentare a fabricii Remarul 16 Februarie a fost realizat în anii 80 de Studioul Cinematografic Alexandru Sahia.
Fabrica de Bere Ursus s-a închis la Cluj de mai bine de 12 ani, dar încă sunt clujeni nostalgici după acest brand.
Clujul a avut tot timpul personaje speciale, care au rămas întipărite în memoria colectivă. Unul dintre acestea este și Gheorghe Albu, cascadorul cu motocicletă din fostul Oser.
Intrarea în clădirile de pe marginea Canalului Morii, de pe strada George Barițiu, se făcea peste o serie de podețe.
Una dintre poveștile romantice ale Clujului este locul de întâlnire de dinainte de Revoluție și din anii de după. O dată cu anul 2000, când telefoanele mobile au prins avânt în Cluj-Napoca, iar tinerii s-au putut întâlni mult mai ușor, farmecul s-a mai di