Un clujean a reușit să developeze un film vechi cu fotografii în care apare cinematograful Steaua Roșie și cofetăria de peste drum, unde toată lumea se oprea înainte și după vizionarea unui film.
Aflat la intrarea fostului stadion ,,Ion Moina”, bătrânul plop canadian ,,de la stadion”, a fost pentru multe generații de clujeni un adevărat simbol al zonei.
Băile Someșeni, aflate în cartierul Someșeni al municipiului Cluj-Napoca, au fost cândva o stațiune balneo-climaterică de renume, reorganizată în 1927 de reputatul profesor Dominic Stanca, medic primar ginecolog-oncolog și personalitate marcantă a medicin
Clujul a fost tot timpul un oraș al eleganței, un oraș universitar, în care oamenii au știut să se îmbrace bine.
Restaurantul ”Fetițele vieneze”, de pe strada Memorandumului, a fost un loc de poveste pentru generații și generații.
Clujul este un oraș care a evoluat extraordinar în ultimii 200 de ani. A ajuns de la străzi de pământ la drumuri și acum se pregătește să sape galeriile de metrou.
Librăria Universității din Piața Unirii era fără doar și poate cel mai emblematic loc de întâlnire al Clujului. Mai era ”Ne vedem la coada calului”, în spatele Grupului Statuar Matei Corvin, dar Librăria era parcă peste.
Casa Aurarului, un monument istoric de primă mână a Clujului, a fost scos la vânzare. Imobilul este situat în centrul Clujului și are o legendă fantastică.
Puțini clujeni mai știu că în curtea palatului Bánffy din centru a funcționat odinioară un cinematograf, într-o clădire atipică în formă de ”ceaun răsturnat”. Cinematograful a funcționat circa 50 de ani și a purtat diferite nume, iar apoi a fost demolat î
Ziua Recoltei se sărbătorea la Cluj cu strictețe încă de demult. Oamenii adunau produsele de pe câmpuri și apoi se bucurau să facă comerț cu alții.
Clujul a evoluat extrem de mult din anii 50 - 60 și până acum. Din fotografiile vremii se poate vedea clar care era situația și cât de înapoiat era orașul. Autobuzele erau puține, străzile nu prea aveau asfalt, iar viața socială era redusă. Unii spun că e
Clujul a fost tot timpul un oraș select, cu oameni de calitate. Comunitatea maghiară a contribuit din plin la trendul care a dăinuit tot timpul în Cluj, încă dinainte de 1918. După ”românizarea” Clujului, noua clasă socială care a revenit în oraș a dus ma
O serie de fotografii importante care prezintă mocănița din Parcul Feroviarilor au fost făcute public de un clujean.
Prima pizzerie din Cluj-Napoca se pare că a funcționat în imobilul ocupat de cofetăria Primăvara, pe Bulevardul Eroilor.
Actuala Galerie Ferdinand, de pe strada cu același nume, a găzduit un magazin faimos în perioada interbelică, dar și apoi, pe vremea regimului comunist.
O turistă din SUA, care a vizitat Hotelul Continental în 2023 a vorbit cu nostalgie despre experiența trăită în această locație de top a Clujului, probabil cea mai frumoasă și faimoasă.
Centrul Clujului este dominat de o serie de palate superbe, construite înainte de 1900. O fotografie din anii 1920 prezintă frumusețea acelor timpuri. Oameni eleganți treceau pe strada Horea, trăsurile încă erau la modă, dar au apărut și autobuze, care
Românii care regretă perioada dinainte de 1989 ar trebui să analizeze această fotografie și să citească de două ori rândurile de mai jos.
O fotografie de demult prezintă o iarnă din 1927, în care clujenii erau ieșiți la săniuș în cartierul Zorilor.
Unul dintre clujenii cu o poveste fascinantă este Ibrahim Müteferrika, fondatorul primei tipografii turcești și un important diplomat al Imperiului Otoman în anii 1700.
Calea Dorobanților era pe vremuri ”împărăția” hoștezenilor, harnicii agricultori clujeni care aprovizionau piețele cu legume extrem de apreciate de toată lumea.
Hotelul Franz Josef din Cluj-Napoca a funcționat până în 1920. Puține lucruri se mai știu despre această locație exclusivistă a Clujului.
O fotografie păstrată în Muzeul de Istorie al Universității Babeș Bolyai prezintă intrarea glorioasă în Cluj-Napoca a regelului Carol al Doilea și a Reginei Maria, în 20 octombrie 1930.
Zona Cipariu înainte de sistematizrea traficului și apariția Pieței era un conglomerat de case, care au fost demolate alături de autogara de acolo.
Castelul Banffy de la Bontida, care a aparținut familiei Banffy mai mult de 600 ani era de o frumusețe răpitoare. Locul a fost amenajat de arhitecți de renume, iar grădinile de peisagiști extrem de talentați.
Clujul a fost un centru cinematografic relativ important la începutul anilor 1900. Aici au fost realizate mai multe pelicule, care s-au păstrat și prezintă frumusețea inegalabilă a orașului.
Cartierul Gheorgheni s-a construit după 1960. Arhitectul Augustin Presecan a proiectat prima dată Gheorgheni 1, partea dinspre oraș, iar apoi, după 1967 s-a trecut la ridicarea microraionului Gheorgheni 2, continuarea cartierului până la capătul străzii U
Strada Kogălniceanu a fost cea mai frumoasă din Cluj-Napoca, având statui dragi clujenilor și verdeață.
Meșterii au reușit să monteze statuia ”Sfânta Maria Protectoare” pe obeliscul readus în piațeta de pe strada Universității. Lucrările au durat câteva zile, luni fiind deja montat soclul, iar marți, 21 noiembrie, s-a montat deja statuia ”Sfânta Maria Prote
Magazinul şi clădirea ”Sora” din centrul Clujului a fost parte a istoriei unei companii care se extinde din Bavaria până în Argentina.