Cunoscut astăzi sub numele de Cinema ARTA (str. Universității, nr. 3), spațiul cultural a fost inaugurat în 1913 și face parte din amintirile nostalgice ale multor clujeni.
La intersecția dintre străzile Horea și General Dragalina se află una dintre clădirile cu încărcătură istorică ale Clujului. Este vorba despre fosta Bancă Agrară din Cluj-Napoca. Se pare că această clădire deosebită a fost construită în 1919, în contextul
Palatul BNR din Cluj-Napoca este un monument ce poate fi vizitat uneori. Asta s-a întâmplat la finalul lunii mai, când a avut loc și o expoziție a monedelor.
Serele de flori din Gheorgheni, fondate de omul de știință clujean și botanistul Rudolf Palocsay, erau o adevărată nestemată a Clujului, în 1984. Totul era perfect ordonat, serele erau fără cusur, iar drumurile de acces asfaltate.
Piața Cipariu arăta cu totul altfel acum 50 de ani, în comparație cu versiunea zilelor noastre. Dacă în prezent, în această piață legendară a Clujului se regăsesc Catedrala Greco-Catolică "Sfântul Iosif", alături de o parcare și un spațiu verde amenajat,
Casa cu pricina e localizată pe str. M. Kogălniceanu, nr. 4. În prezent, clădirea este proprietatea Universității Babeș-Bolyai, însă povestea clădirii de-a lungul anilor este de-a dreptul fascinantă.
Construcția întrepozitelor Albina din Cluj a fost finalizată în 1922. Acestea au fost distruse însă, aproape integral, de bombardamentul din iunie 1944 asupra Clujului.
În perioada interbelică, clădirea cu numărul 42, de pe Bulevardul Eroilor, funcționa ca sediul băncii unui personaj clujean al vremii. Patronul făcuse avere la vremea aceea din diferite surse, nu toate find legitime.
Una dintre cele mai influente femei din spațiul carpato-danubiano-pontic a fost, cu siguranță, Regina Maria a României. Pe lângă faptul că era o femeie puternică și hotărâtă, Regina Maria a României a avut o viață sentimentală complicată și mai multe rela
Pe partea stângă a străzii Horea în direcţia Gării, la numărul 21 se află sinagoga neologă, comoara în stil maur a orașului Cluj-Napoca.
Litografiile pictorului neamț Franz Jaschke ilustrează Clujul secolului al 19-lea, așa cum nu a mai fost văzut până acum. Pictorul era cunoscut în vremea respectivă pentru stilul pointilist, în picturi cu grădini, portrete și peisaje.
Canalul Morii, „firicelul” de apă care îi oferă municipiului Cluj-Napoca un farmec aparte, e o emblemă a orașului din inima Ardealului, de sute de ani.
Mai mulți clujeni au dezbătut despre ce clădire este vorba într-o fotografie veche de mai bine de 100 de ani, distribuită online alături de întrebarea: „Cunoașteți clădirea care a fost construită în 1874 și era loc de distracție și artă mai ales vara, pân
Casa de Modă era considerată un stâlp al mondenității clujene în anii ‘70 și nu numai. Fosta Casă de Modă a Clujului era localizată pe strada Barițiu, nr. 4-6. Recent, au apărut imagini, dintr-un documentar al vremii care ilustrează clădirea „înțesată” de
O filmare realizată de Televiziunea Publică în anii 1960 prezintă într-un reportaj realizările Clujului.
Cartierul Gheorgheni este unul dintre primele cartiere construite în Cluj-Napoca, în timpul regimului comunist. Gheorgheniul, așa cum îl știm în prezent, datează din anii 1960.
Podul de pe strada Aurel Vlaicu este unul din elementele definitorii ale cartierului Mărăști, chiar și în ziua de astăzi. Construit în perioada ‘91-’94, acesta se numără printre primele investiții majore făcute în infrastructură de către primărie, după pe
Biserica Bob, cu hramul Înălţarea Domnului, a fost prima biserică românească, ridicată intramuros, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și aparținând cultului greco-catolic.
Clujul a pierdut marea majoritate din fabricile care prosperau în perioada comunismului. Printre acestea, se numără și fabrica de porțelan „Iris”, care producea arhicunoscutele statuete și vaze din ceramică fină, care încă se găsesc în multe din vitrinele
O binecunoscută pagină de arhive fotografice a dezvăluit o poză, realizată acum 63 de ani, în care se poate observa un parașutist al vremii, exersând aterizarea din vechiul turn al pompierilor, care este activ și în prezent.
Parcul Central ,,Simion Bărnuțiu” sau Parcul Mare, așa cum mai este numit, este considerat o adevărată oază de relaxare de către clujeni. Istoria acestuia se întinde pe o perioadă de peste 185 de ani.
O serie de fotografii datate la începutul anilor 1940 ilustrează orașul Cluj-Napoca în vremea ocupației maghiare și fasciste. În imagini, străzile par, în mare parte, pustiite. Pozele vechi transmit o atmosferă a vremii care părea a fi sumbră și plină de
Celebra arhivă, Fototeca Azopan, a făcut publice fotografii nemaivăzute până acum de public cu dezvelirea statuii lui Avram Iancu, din perioada în care edilul Clujului era Gheorghe Funar.
Arhivele clujene au dezvăluit niște poze vechi de mai bine de 70 de ani. În fotografii se pot vedea câteva locații cheie din Cluj-Napoca, alături de momente din din viața de zi cu zi a clujenilor vremii, surprinse pe film.
Localizată în continuarea clădirii Regionalei C.F.R. din Piaţa Avram Iancu, clădirea ridicată în anul 1887 are un istoric bogat și a servit mai multor scopuri și instituții de-a lungul vremii.
Statuia Lupa Capitolina din Cluj, numită și Statuia Lupoaicei de către clujeni, este o copie a Lupei Capitolina din Roma, care a fost dăruită în anul 1921 de municipalitatea din Roma orașului Cluj, ca simbol al legăturii de latinitate între Italia și Româ
Fabrica Spicul, a funcționat pe strada str. Henri Barbusse Nr. 43-47, preluată apoi de ”Feleacul”, era locul unde se pregăteau dulciurile pentru Iepurașul de Paște, acum 50 de ani.
Teatrul Maghiar de Stat Cluj este considerat ca fiind una dintre cele mai importante instituții teatrale din țară, prin prisma calității spectacolelor, a repertoriului variat și a actorilor extrem de talentați. Iată diferența colosală dintre clădirea anil
Marea majoritate a clujenilor din ziua de astăzi urmăresc ultimele filme la cinematografele mall-urilor, neștiind prea multe, însă, despre istoria cinematografică de care se bucură orașul Cluj-Napoca.
”Templul” fanilor U Cluj, stadionul Ion Moina, era pe vremuri plin până la refuz. Chiar și terenurile de antrenament erau ”monitorizate” atent de fanii U Cluj. Imagini din anii 60 - 70, îi arată pe fani călare pe garduri pentru a vedea antrenamentele.