România importă energie electrică tocmai în momentele în care aceasta e cea mai scumpă. Un specialist explică mecanismul din spatele facturilor uriașe

Valul de caniculă umflă factura la curent: România, tot mai dependentă de importuri scumpe de energie

Facturile la energie electrică ale clujenilor riscă să crească din nou, pe fondul valului de caniculă care a dus consumul la cote maxime în toată țara. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că nu temperaturile ridicate sunt, de fapt, problema, ci starea fragilă a Sistemului Energetic Național, incapabil să acopere singur cererea din orele de vârf, potrivit agerpres.

Potrivit analizei publicate de Chisăliță, o gospodărie obișnuită plătește, în lunile caniculare, un plus de 80 până la 120 de lei pe factura la curent, ca urmare a consumului suplimentar generat de aparatele de aer condiționat. Locatarii de la ultimele etaje, în apartamente cu suprafețe vitrate mari și fără umbrire, pot vedea o majorare de 180-230 de lei.

Specialistul precizează că această creștere vine în principal din consumul mai mare al locuinței, nu din variațiile zilnice ale prețului pe piața angro. Clienții cu contract la preț fix nu resimt imediat scumpirile de pe bursa de energie — efectul se vede abia atunci când furnizorii își actualizează ofertele sau când expiră contractele existente.

De ce importă România energie tocmai când e mai scumpă

Întrebarea reală, spune președintele AEI, nu e de ce consumă românii mai mult vara, ci de ce țara nu mai poate produce suficientă energie exact atunci când are cea mai mare nevoie. Când cererea internă explodează, România ajunge să cumpere electricitate din piața regională, iar prețul acelor importuri se reflectă direct în facturi.

Problema, arată Chisăliță, este că nici vecinii nu au surplus de energie în aceste zile. Grecia, Bulgaria și Ungaria trec prin același val de consum ridicat, iar Ucraina continuă să absoarbă cantități mari de electricitate din regiune. În loc să funcționeze ca o piață echilibrată, sistemul devine, spune el, o competiție pentru resurse limitate — cine are nevoie de ultimul megawatt-oră disponibil îl cumpără la cel mai mare preț, iar acel preț devine reper pentru întreaga piață.

Vulnerabilitatea reală a României, potrivit analizei, e că importă energie exact în momentele în care aceasta e cea mai scumpă, nu în perioadele de excedent european. Diferența, spune Chisăliță, înseamnă sute de milioane de euro care ies anual din economia românească.

Rețelele de transport, un obstacol în plus

Chiar și atunci când există energie mai ieftină disponibilă în alte zone ale Europei, congestiile din rețelele de transport împiedică ajungerea acesteia în sud-estul continentului. Rezultatul este o piață fragmentată, în care România și statele vecine plătesc peste media europeană.

România s-a bazat ani la rând pe un mix energetic variat — hidrocentrale, reactoare nucleare, centrale pe gaze și cărbune, completate în ultimii ani de energie regenerabilă. Numai că, potrivit specialistului, această diversificare nu mai e suficientă atunci când capacitățile disponibile la orele de vârf nu acoperă consumul. O parte din centralele clasice au fost retrase sau funcționează limitat, hidroenergia depinde de condițiile hidrologice, iar producția din surse regenerabile rămâne dependentă de vreme. Fără capacități flexibile suplimentare și fără sisteme de stocare dezvoltate, importurile rămân soluția de rezervă.

O problemă de securitate energetică, nu doar de prețuri

Chisăliță atrage atenția că valul de căldură din această perioadă e un semnal clar: România are, dincolo de prețurile mari, o problemă de securitate energetică. O economie dependentă de importuri în perioadele de consum maxim rămâne vulnerabilă la orice șoc regional — caniculă, secetă, avarii tehnice sau tensiuni geopolitice.

Verile caniculare, subliniază președintele AEI, nu mai sunt o excepție, ci noua normalitate cu care sistemul energetic trebuie să se obișnuiască. Dacă investițiile în noi capacități de producție, în stocare și în rețele nu sunt accelerate, riscul e ca importurile să se transforme dintr-o soluție temporară de echilibrare într-o dependență structurală a României.