Clujul, lovit de eșecul PNRR: 55 de proiecte afectate și 300 de milioane de euro pierdute pentru metrou înainte de prima săpătură. Cum s-a ajuns aici?

România a pierdut aproape patru miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Este valoarea finanțărilor aferente celor 1.622 de proiecte care figurează în prezent ca eliminate, suspendate, reziliate, denunțate sau aflate în diferite proceduri de încetare, potrivit datelor furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea Info Sud-Est.ro.

Banii ar fi putut finanța investiții majore în infrastructură, spitale sau proiecte menite să protejeze comunitățile de efectele inundațiilor, secetei și altor calamități. În schimb, o parte importantă a fondurilor nu mai poate fi accesată, în condițiile în care numeroase proiecte au întâmpinat probleme de implementare și întârzieri.

55 de proiecte afectate doar în județul Cluj

Nici județul Cluj nu este ocolit de această situație. 55 de proiecte din 27 de localități ale județului figurează printre proiectele afectate.

Potrivit datelor prezentate, valoarea totală a proiectelor din Cluj ajunge la aproximativ 3.378,6 mii lei, sumă care, conform sursei citate, reprezintă 10,6% din totalul banilor pierduți de România care ar fi putut fi investiți.

Unul dintre cele mai importante proiecte afectate este chiar metroul din Cluj-Napoca.

Metroul din Cluj a pierdut banii din PNRR înainte de prima săpătură

Una dintre cele mai mari investiții de infrastructură din România, proiectul metroului clujean, a pierdut finanțarea din PNRR încă de acum doi ani.

Proiectul a fost inclus în componenta a patra a PNRR, dedicată transportului sustenabil, și era considerat proiect de interes național. Din cei aproximativ 2,6 miliarde de euro estimați pentru construirea metroului, 300 de milioane de euro reprezentau finanțare europeană prin PNRR.

La 29 decembrie 2022, Primăria Cluj-Napoca și Ministerul Transporturilor au semnat contractul de finanțare pentru proiect.

Problema a fost însă calendarul extrem de ambițios impus de PNRR. Pentru ca România să poată deconta banii europeni, până în august 2026 ar fi trebuit să fie realizați aproximativ 9,1 kilometri din cei 21 de kilometri ai magistralei și nouă dintre cele 19 stații.

În realitate, finanțarea din PNRR a fost pierdută înainte ca executantul să înceapă efectiv săpăturile.