Statuia ”Gardianul Carpaților”, ridicată în 1915 de conducerea maghiară a orașului, a fost incinerată de Armata Română la intrarea în Transilvania în 1918.

Recent, UDMR a postat o copie a statuii ”Gardianul Carpaţilor în localitatea Şoimeni, judeţul Harghita, fără avizele legale, după cum spune Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Ridicată în 1915 ca simbol al protecţiei graniţelor Imperiului Austro-Ungar faţă de România, statuia ”Gardianul Carpaţilor” a fost incinerată de Armata Română la intrarea în Transilvania, în 1918, şi a fost interzisă de autorităţile române.

Până vineri, 5 iulie 2013, când statuia a fost dezvelită în localitatea Şoimeni, judeţul Harghita, în prezenţa liderilor Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), a reprezentanţilor Bisericilor Maghiare din Transilvania şi a formaţiunilor politice maghiare din România: Uniunea Democrată a Maghiarilor din Transilvania (UDMR), Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM).

”Confecţionată din lemn, statuia originală de la Cluj-Napoca a fost incinerată de Armata Română în 1915, dar ea a renăscut din propria-i cenuşă şi veghează din nou asupra capetelor de la răsărit”, notează portalul itthon.ma preluat de Jurnalul Național.

Primarul UDMR al comunei Păuleni-Ciuc, din care face parte şi satul Şoimeni, a mulţumit tuturor celor care au contribuit la acest eveniment. “Maghiarii trebuie să adune putere pentru lupta împotriva reorganizării administrativ-teritoriale şi a modificării Constituţiei care pun în pericol comunitatea noastră. Gardianul Carpaţilor ne va proteja libertatea şi credinţa şi ne va da puterea să îndeplinim misiunea poporului nostru. Gardianul Carpaţilor trebuie să ne facă mai uniţi, deoarece direcţia trebuie să fie comună. Doar aşa puteam avea un Ţinut Secuiesc puternic şi un viitor mai bun”, a declarat în 2013 primarul Ferencz Csaba potivit Jurnalul Național.

Istoria statuii ”Gardianul Carpaților”

Statuia originală a fost realizată din lemn de cioplitorul Szaszak Ferenc în 1914. Ea a fost dăruită de moşierul Lyka Dome oraşului Cluj-Napoca, dar a fost dezvelită abia la data de 18 august 1915, cu ocazia celei de-a 85 zi de naştere a Împăratului Franz Joseph. Tradiţia spune că văduvele şi orfanii aveau dreptul să bată câte un cui în statuie în speranţa că le va merge mai bine. În cadrul ceremoniei de dezvelire, primul cui a fost bătut în numele Împăratului Franz Joseph de groful Bethlen Odon, care a donat cu această ocazie 1000 de coroane. În 1918, statuia a fost incinerată şi distrusă complet de Armată Română, ridicarea ei fiind interzisă. După 1989, reprezentanţii minorităţii maghiare au încercat să relanseze procedurile de ridicare a statuii, însă acest lucru nu s-a realizat. Astfel, statuia a fost relocată în Ungaria, în localitatea Szilvasvarad. Vineri, 5 iulie, o copie fidelă a statuii de 6 metri, realizată de cioplitorul Horvath Beres, a fost dezvelită în Şoimeni. Ordinul “Gardienii Carpaţilor” a fost instaurat pentru prima dată de Principele Arpad, menirea lui fiind de a apăra pasurile şi cheile Carpaţilor de eventualii cotropitori, scrie dantanasa.ro.