România publică mai mult ca niciodată în reviste științifice, însă experții spun că e un efect neașteptat și periculos: „Cantitatea va bate calitatea”

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a găzduit una dintre cele mai importante dezbateri academice ale anului, în cadrul căreia profesori, cercetători și studenți au analizat transformările majore prin care trece lumea științifică internațională. Tema centrală a discuției a fost reprezentată de noile modele de publicare a cercetării și de efectele pe care acestea le au asupra calității științei și asupra clasamentelor universitare.

Evenimentul, desfășurat în Aula Magna a UBB, a adus în prim-plan o realitate dură din mediul academic: creșterea accelerată a publicațiilor științifice în regim „Gold Open Access”, sistem în care autorii plătesc pentru publicarea articolelor.

România, pe primul loc într-un clasament surprinzător

Potrivit analizelor realizate de Consiliul Științific al universității și prezentate de profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu, România ocupă primul loc între cele mai productive 50 de țări ale lumii atunci când vine vorba despre publicarea articolelor în sistem „Gold Open Access”. Mai exact, 53% dintre lucrările științifice publicate de cercetătorii români în 2025 au apărut în acest sistem. Prin comparație, țări cu tradiție academică uriașă, precum Statele Unite, Marea Britanie sau Germania, au procente cuprinse între 23% și 28%.

Și mai surprinzător este faptul că România ocupă tot prima poziție și în ceea ce privește publicarea în cadrul celei mai mari edituri specializate în „Gold Open Access”, unde 32% din producția științifică românească este publicată. În multe universități de top din SUA, ponderea este de sub 3%.

De ce este îngrijorat mediul academic?

Specialiștii UBB au explicat că fenomenul „Open Access” a avut efecte pozitive incontestabile, democratizând accesul la cunoaștere și facilitând răspândirea rapidă a rezultatelor științifice. Totuși, odată cu explozia numărului de articole publicate, au apărut și probleme serioase. Printre acestea se numără variații tot mai mari ale calității publicațiilor, apariția unor practici discutabile și creșterea numărului de articole retrase din cauza unor probleme etice sau metodologice.

Reprezentanții UBB avertizează că această tendință poate crea o imagine artificială asupra performanței unor universități și poate influența clasamentele internaționale într-un mod care nu reflectă întotdeauna valoarea reală a cercetării.

„Calitatea bătea cantitatea. Acum riscul este invers”

Prorectorii universității au explicat că UBB a reușit de-a lungul timpului să obțină poziții foarte bune în clasamentele internaționale prin calitatea cercetării, chiar dacă o mare parte a personalului academic activează în domenii precum științele socio-umane și artele, unde cărțile și capitolele de carte sunt mai importante decât articolele științifice. În noul context, însă, creșterea explozivă a numărului de articole publicate riscă să schimbe regulile jocului.

Mesajul transmis în cadrul dezbaterii a fost clar: atunci când accentul cade exclusiv pe numărul publicațiilor, există pericolul ca valoarea și relevanța cercetării să treacă în plan secund.

UBB anunță o schimbare de direcție

În urma dezbaterii, conducerea universității a anunțat că va susține modelele considerate mai echilibrate la nivel european, precum „Diamond Open Access”, unde costurile sunt suportate de instituții sau de stat, și „Green Open Access”, care permite distribuirea liberă a cercetării după publicare.

Totodată, UBB își propune să promoveze evaluarea cercetării pe baza calității și integrității științifice, nu doar pe baza volumului de articole publicate.