Clujenii au încetat să mai cumpere apartamente: Scădere de 16% în doar șase luni, cea mai mare din țară. Prețurile, în schimb, nu par să scadă

Clujenii nu mai cumpără apartamente: scădere de 16% în prima jumătate a anului, cea mai mare dintre marile orașe

Tranzacțiile cu apartamente din Cluj-Napoca au scăzut cu aproximativ 16% în primele șase luni ale anului, cel mai puternic recul dintre marile orașe analizate de Colliers în raportul pe primul semestru, potrivit agerpres.

La nivel național, vânzările au coborât cu circa 9%, iar Bucureștiul a încheiat semestrul cu doar 2% mai puține tranzacții față de aceeași perioadă din 2025, după un început slab de an pe care l-a recuperat aproape integral. Cu minus 16%, Cluj-Napoca stă mai prost decât Iașiul, unde scăderea a fost de 11%, în timp ce Timișoara a mers în sens invers, cu o creștere de aproximativ 3%.

Explicația ține, potrivit raportului, de trei lucruri care se simt cel mai tare într-un oraș scump: prețul, costul creditului și oferta.

„Inflația ridicată, creditele scumpe și presiunea asupra bugetelor îi fac pe cumpărători mai atenți la preț, la costul total al locuirii și la calitatea proiectelor, în timp ce oferta de locuințe noi rămâne limitată”, arată experții imobiliari.

Nu e prăbușire, e sortare între proiecte

Datele nu indică o corecție majoră a pieței, care rămâne peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Diferența se face acum de la un proiect la altul, nu de la o lună la alta.

„Nu vedem o scădere uniformă a pieței, ci mai degrabă diferențe tot mai mari între proiecte și orașe. Cumpărătorii sunt mai atenți la ce primesc pentru banii lor, iar dezvoltatorii aleg mai prudent unde și ce construiesc”, a declarat Gabriel Blăniță, director în cadrul Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Locuințele noi, bine amplasate, cu acces la transport și cu eficiență energetică mai bună au avut evoluții mai bune. În schimb, apartamentele din blocuri nereabilitate termic sunt dezavantajate de facturile mari la energie și de costurile de întreținere.

Oferta rămâne strânsă, prețurile nu cedează

În 2025 au fost livrate la nivel național circa 59.000 de locuințe, cel mai scăzut nivel din 2017 încoace, iar pe termen scurt nu este așteptată o creștere semnificativă. Numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 9–10% în primul semestru, singura regiune care a mers constant în sens opus fiind București-Ilfov.

Cu oferta redusă, prețurile cerute au rămas la mijlocul verii cu aproximativ 9% peste nivelul de anul trecut, atât în Capitală, cât și la nivel național. Creșterile lunare s-au temperat, iar acolo unde proiectele nu au o poziționare clară apar discounturi și negocieri punctuale.

Ce urmează pentru cei care vor să cumpere

Aproximativ 58% dintre achiziții se fac prin credit ipotecar, o pondere apropiată de cea de anul trecut. Cu inflația încă aproape de două cifre, Banca Națională este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% până în 2027, ceea ce amână ieftinirea creditelor.

Un element care poate umfla artificial statisticile lunii iulie este graba unor cumpărători de a prinde cota redusă de TVA. Termenul până la care locuințele pot fi livrate cu TVA de 9% a fost prelungit de la 31 iulie la 30 septembrie 2026, după ce sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au fost indisponibile începând cu 14 iulie, în urma unui atac cibernetic.

Colliers estimează o scădere de aproximativ 0,7% a PIB-ului în 2026, după ce la începutul anului anticipa o creștere de aproape 1%.