România, din nou în coada Europei la PISA: aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim, iar șansele lor depind de familie și de școală

Rezultatele PISA 2025 readuc în prim-plan una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de educație din România: diferențele uriașe dintre elevi și dintre școli. În timp ce în multe țări rezultatele școlare au scăzut, România pornea deja de la un nivel slab și continuă să se afle printre ultimele state europene. Mai exact, dintre țările Uniunii Europene pentru care există rezultate PISA, România ocupă penultimul loc la toate cele trei domenii principale evaluate: citire, matematică și științe. Singura țară cu rezultate mai slabe este Bulgaria.

Datele conturează însă o imagine mai complicată decât un simplu clasament. Elevii români spun că sunt curioși, că sunt dispuși să muncească atunci când întâmpină dificultăți și că primesc sprijin din partea familiei. În același timp, aproape jumătate dintre ei nu reușesc să atingă nivelul minim de competență.

Aproape unul din doi elevi rămâne sub nivelul minim

Cifrele sunt îngrijorătoare. În România, 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, în timp ce la citire procentul este de 48%, iar la științe de 46%. Cu alte cuvinte, aproximativ unul din doi adolescenți evaluați întâmpină dificultăți în a folosi cunoștințele acumulate la școală în situații simple și concrete.

Este important de precizat că un elev aflat sub nivelul minim PISA nu înseamnă neapărat că nu știe să citească, să scrie sau să efectueze calcule de bază. Problema este că îi poate fi dificil să aplice ceea ce a învățat într-o situație de zi cu zi.

La matematică, de exemplu, poate avea dificultăți în rezolvarea unei probleme simple care implică transformarea unui preț dintr-o monedă în alta. La citire, poate întâmpina probleme în identificarea ideii principale a unui text. La științe, poate avea dificultăți în înțelegerea unei explicații simple.

România nu doar că rămâne în urmă, dar decalajul s-a adâncit

Comparația cu trecutul este și mai problematică. Față de acum zece ani, situația s-a deteriorat în special la matematică și citire. În 2015, aproximativ patru din zece elevi se aflau sub nivelul minim de competență. În prezent, proporția se apropie de cinci din zece.

Așadar, problema nu este doar că România se află în partea de jos a clasamentului european. Sistemul educațional se confruntă și cu o creștere a numărului elevilor care nu reușesc să dobândească suficiente competențe pentru a se descurca în situații cotidiene. Iar această situație devine și mai complicată atunci când sunt analizate diferențele dintre elevii proveniți din medii favorizate și cei dezavantajați.

Familia în care se naște copilul poate conta enorm

Una dintre cele mai importante concluzii evidențiate de datele PISA este legătura puternică dintre performanța școlară și mediul socio-economic al familiei. În România, rezultatele unui copil sunt mai puternic asociate cu familia și mediul din care provine decât în media statelor OECD. Mai ales în cazul științelor, diferențele sunt importante.

Mai mult, în ultimul deceniu, această prăpastie s-a adâncit în România, în timp ce la nivelul mediei OECD ea s-a redus. Rezultatele elevilor dezavantajați au scăzut, în timp ce performanțele celor avantajați au rămas relativ stabile.

Asta înseamnă că școala românească nu reușește suficient să compenseze diferențele cu care copiii vin de acasă.

Nu contează doar familia. Contează enorm și școala la care ajunge copilul

Un alt aspect important este diferența dintre școli. Datele sugerează că sistemul poate ajunge să concentreze elevii foarte buni în anumite unități de învățământ, în timp ce elevii cu rezultate mai slabe se adună în alte școli.

Astfel, locul în care ajunge un copil să învețe poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor sale. Se formează, practic, o dublă diferență: una determinată de familia din care provine copilul și alta legată de școala pe care o frecventează.

În aceste condiții, doi copii cu potențial similar pot ajunge să aibă rezultate foarte diferite în funcție de mediul în care cresc și de școala în care sunt înscriși.

România produce și mai mulți elevi de top

Paradoxal, tabloul nu este complet negativ. România reușește să producă mai mulți elevi de vârf decât în urmă cu zece ani. Problema este că, în același timp, numărul elevilor care nu ating nici măcar nivelul minim de competență este tot mai mare.

Sistemul pare astfel să se polarizeze. O parte dintre copii reușesc să performeze foarte bine și să ajungă la niveluri ridicate, în timp ce o categorie tot mai numeroasă rămâne în urmă. Această polarizare este una dintre cele mai mari provocări pentru educația românească.

Elevii nu spun că școala este inutilă. Din contră. Poate una dintre cele mai surprinzătoare concluzii este că elevii români nu par să fie lipsiți de motivație. 77% dintre elevii români se declară curioși, față de 73% în media OECD.

În plus, 63% spun că depun un efort suplimentar atunci când o sarcină devine dificilă, comparativ cu 60% în media OECD. Iar doar 22% dintre elevii români afirmă că școala a fost o pierdere de timp. În media OECD, procentul este de 24%.

Așadar, problema nu poate fi explicată simplu prin ideea că elevii români nu vor să învețe. Din date reiese mai degrabă imaginea unor copii care au curiozitate și sunt dispuși să depună efort, dar care nu ajung întotdeauna să transforme această disponibilitate în competențe suficiente.

Tehnologia: ajutor pentru unii, distragere pentru alții

Un alt capitol important al PISA 2025 este legat de tehnologie. Elevii români petrec, în medie, 1,6 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru învățare, foarte aproape de media OECD, de 1,7 ore.

În schimb, pentru distracție, timpul petrecut pe dispozitive este mai mare: aproximativ 1,7 ore pe zi, față de 1,1 ore în media OECD. Iar utilizarea dispozitivelor în timpul orelor poate avea efecte negative atunci când elevii ajung să fie distrași.

Elevii români care spun că sunt distrași de dispozitive în timpul orelor obțin rezultate cu 18 puncte mai mici la științe, în timp ce diferența medie în OECD este de 11 puncte.

România discută despre inteligența artificială, dar încă are probleme cu bazele

Un alt contrast interesant este legat de inteligența artificială. Deși foarte mulți elevi români nu ating nivelul minim de competență la materiile de bază, școlile par să fie destul de active în ceea ce privește educația despre AI. 73% dintre elevii români spun că la școală învață să evalueze calitatea informațiilor generate de inteligența artificială, față de 63% în media OECD.

În același timp, 40% dintre elevii români spun că folosesc chatboturi AI pentru a învăța cel puțin o dată pe săptămână, comparativ cu 46% în media OECD. Contrastul este evident: România încearcă să pregătească elevii pentru o lume în care inteligența artificială devine tot mai prezentă, însă o parte foarte mare dintre aceiași elevi încă întâmpină dificultăți în ceea ce privește competențele fundamentale.

Lipsa profesorilor nu explică singură rezultatele slabe

O altă concluzie importantă este că problema României nu poate fi pusă exclusiv pe seama deficitului de cadre didactice. Doar 13% dintre elevii români sunt în școli în care directorii spun că lipsa profesorilor afectează procesul de învățare. În media OECD, proporția este mult mai mare, de 39%. Prin urmare, rezultatele slabe trebuie căutate și în alte zone: diferențele sociale, calitatea și organizarea școlilor, absenteismul, metodele de predare și capacitatea sistemului de a recupera decalajele dintre elevi.

Familia încă oferă sprijin

Nici sprijinul parental nu pare să fie problema principală. 76% dintre elevii români spun că părinții îi întreabă cel puțin o dată pe săptămână ce au făcut la școală. De asemenea, 63% discută săptămânal cu părinții despre problemele pe care le întâmpină la școală.

Spre deosebire de multe alte țări participante, aceste valori nu au scăzut în România față de 2022. În schimb, absenteismul rămâne o problemă importantă.