Miercuri 28 Septembrie

Familia de ”nomazi digitali” din Cluj a schimbat deja trei adrese din Spania. Excursia lor continuă - FOTO


Fosta jurnalistă din Cluj-Napoca, Corina Brândușan, acum Pr Manager, și Andrei Tigănaș, trainer de dicție, au plecat din România, în ianuarie 2022, în plină iarnă și s-au stabilit în Spania. Deja au schimbat trei adrese, în 9 luni de locuit pe tărâmurile calde ale Spaniei și nu regretă deloc decizia de a pleca din România, dar recunosc că la fiecare plecare în altă localitate se ”rupe” ceva din ei. 

79c0411ab7378f873c38d266f8c4e68f.jpg

Prima dată au locuit în Vinaros, pe malul mării. ”Vinaròs (sau Vinaroz) e un oraș mic din Spania, cu 28.000 de locuitori, situat pe malul mării, între Barcelona și Valencia. Cam 150 kilometri de Valencia și 200 de Barcelona”, a scris pe blog Corina, la plecarea din acest frumos oraș, în martie 2022. Puteți citi aici mai multe despre experiența avută. 

273130174_7821298797895644_9116378970112660114_n.jpg

”Nomazii” clujeni au ajuns apoi în Oropesa del Mar, locul care le-a fost ”casă” timp de alte trei luni.

Povestea unor clujeni, care s-au mutat în Spania! Pandemia numai le-a grăbit planurile. Acum sunt nomazi digitali, dar stau lângă mare - FOTO

A doua oprire din aventura noastră, după Vinaros.

De fiecare dată când se apropie o plecare, îmi pare rău că plec, mă apucă melancolia, dar știu că urmează ceva frumos și după. Sau sper să urmeze.

Așa că în cele două zile pe care le vom petrece aici revedem locuri frumoase din oraș, profităm de marea cu apă perfectă și de piscina complexului, de parcul cu păsări, în care am petrecut ore bune în 3 luni. Și mergem la fiestaaa!

Oropesa del Mar ne-a primit tare frumos și a fost orașul în care ne-au vizitat cei mai mulți prieteni, 16 în total.

În curând, facem din nou bagajele, pentru că duminică pornim la drum și vom cunoaște următorul loc pe care îl vom numi acasă”, scria Corina, în luna iunie, la plecarea din Oropesa del Mar.

287181635_8448704461821738_894570328778012014_n.jpg

Septembrie a adus alte lacrimi de despărțire. Acum, Corina, Maria (fiica lor) și Andrei vor pleca și din satul Otos, care le-a oferit o altă experiență.  

De ce fug clujenii de Clujul ”fain, forte, forte fain”! O familie de ”nomazi digitali” a făcut un top al motivelor

Se apropie o nouă etapă.

Peste o săptămână ne vom lua rămas-bun de la casa din Otos (Spania), de la vecinii cu care ne-am împrietenit și pe care deja îi cunoaștem destul de bine și vom continua aventura.

Otos marchează mai multe premiere:

  • este primul sat în care am locuit vreodată. Mi-a plăcut mult.
  • aici am stat prima dată la casă. Și nu orice casă, ci una tipică pentru zona asta a Spaniei. La început mi-a fost mai greu să mă obișnuiesc cu urcat-coborât scări de o mie de ori pe zi, dar acum o fac și cu ochii închiși.
  • am luat contact cu fiesta spaniolă în adevăratul sens la cuvântului. Muuulte petreceri în stradă, cu seri în care vecinii iau cina în fața casei, împreună.
  • e locul unde Maria a mers prima dată la școala de vară și aici s-a dat prima dată pe bicicletă cu pedale. Și-a făcut prieteni (ca peste tot) și a început să învețe puțină valenciană.
  • e primul loc unde primim legume și fructe la ușă fără să le comandăm. Una dintre vecine e de-a dreptul îndrăgostită de noi și tare ne-a mai răsfățat cu fructe și legume cultivate de ea. Ne tot spune că nu are de vânzare, doar de oferit, din când în când. Cu ocazia asta am descoperit că roșiile “românești” se cultivă și aici, dar, e drept, nu ai nicio șansă să le găsești în supermarket (doar la dealeri).
  • am simțit că sunt parte dintr-o comunitate. Toată lumea se știe cu toată lumea așa că ne-a fost ușor să ne integrăm. Satul fiind mic, afli repede orice se întâmplă. Și ești parte din viața satului. Știm că duminica de la 11 e slujbă la biserica de peste drum de noi (și ne-am obișnuit să auzim clopotele la fiecare fix și jumătate de oră; da, chiar și noaptea), joi dimineața vine tipul cu pește proaspăt, vinerea e carne proaspătă la magazinul lui Mari.
  • aici am participat la prima zi de naștere în Spania, dar și la o înmormânatare
  • am văzut pe propria piele cum un sat mic, de doar 400 de locuitori, poate avea o viață culturală, artistică, socială bogată.

Vecinii știu deja de ceva timp că urmează să ne mutăm. Unii încă mai încearcă să ne convingă să mai rămânem, alții doar ne spun că putem oricând să revenim.

296922582_8701878576504324_8111001194625581309_n.jpg

Se apropie o nouă despedida. Despărțirile nu-s ușoare, dar în astea 8 luni de când ne tot mutăm ne-am obișnuit și cu ele…sau nu?

Ne-a plăcut în cele 3 luni petrecute aici. A fost fain și asta mai ales datorită oamenilor. Ne-am simțit bine aici și toată lumea a făcut cât a putut să ne fie bine. Le sunt recunoscătoare”, a mai scris Corina Brădușan, pe blog.

290860493_8541027385922778_7383384311790591083_n.jpg

295240276_8661491087209740_3591420358683392702_n.jpg

Comentarii Facebook