Pentru 60% dintre adolescenții români vacanța de iarnă NU este o pauză de la responsabilități, ci o perioadă de stres din cauza temelor


Pentru peste 60% dintre adolescenți vacanța de iarnă nu este o pauză de la responsabilități, ci o perioadă de stres din cauza temelor, arată rezultatele sondajului realizat de fundația World Vision România “Adevăruri ale Crăciunului la sat pentru copii și adolescenți”.   

Unu din cinci adolescenți de la sate se simte trist în vacanța de iarnă când vede pe social-media tineri care se distrează mai mult decât el, sentiment accentuat de izolarea pe care o presupune de multe ori viața în mediul rural. 

Conform aceleiași cercetări, și copiii de la sate sunt triști în timpul sărbătorilor de iarnă. Doi din zece trec prin această stare fiindcă își văd părinții stresați din cauza banilor. World Vision România derulează  „Iarna pe o altfel de uliță”, o campanie prin care vrea să ofere o primă altfel de experiență în perioada sărbătorilor de iarnă (ca mersul la un târg de Crăciun, la cinematograf, la un spectacol de Crăciun sau în alte excursii) pentru peste 2.500 de copii din mediul rural. O experiență care să-i ajute să uite de grijile de acasă și de la școală, cât și de presiunea cauzată de rețelele de socializare.

Şapte din zece copii şi adolescenţi se simt trişti sau plictisiţi în vacanţa de iarnă, din diferite motive, arată sondajul realizat de World Vision România.

Majoritatea copiilor şi adolescenţi se gândesc că nu se mai pot juca ca altă dată cu zăpadă, nu au prieteni cu care să joace, dar și pentru că în satul lor nu se păstrează tradițiile de sărbători ca odinioară.

Doi din zece copii (19%) sunt triști în perioada sărbătorilor pentru că își văd părinții stresați din cauza banilor.

Mai mult de unu din zece copii (14.5%) de la sate se simt triști sau plictisiți în perioada de sărbători pentru că n-au nimic distractiv de făcut, iar 12.7% sunt abătuți la gândul că nu vor avea nimic interesant de povestit când se vor întoarce la școală.

Unul dintre copiii care nu a ieșit niciodată din satul său în perioada vacanței de iarnă este și Steluța (8 ani) din județul Ialomița, care i-a scris o scrisoare lui Moș Crăciun.

„Dragă Moș Crăciun, în familia mea suntem patru frați. Cea mai mică surioară este la grădiniță, iar eu sunt la mijloc. Fratele cel mare are 15 ani și este în clasa a VIII-a la o școală de la oraș. Învață foarte bine. Mami spune că primește și bursă de merit, iar când o să fie mare va lucra la calculator. Să-i fie mai ușor decât părinților mei. Mami este mereu acasă și are grijă de noi. Face curat, mâncare și tot ea se duce la găini să le dea grăunțe și colțuri de pâine. Tati este mai mult plecat. Se duce la oraș să construiască case sau blocuri. De Crăciun este frumos la noi acasă. Împodobim bradul cu fulgi din hârtie făcuți chiar de noi, iar mami ne face piftie și tort de ciocolată. Când erau mai mulți copii în sat mergeam să le urăm vecinilor de Crăciun cu Bună dimineața și ne bulgăream toată ziua. Dar acum nici zăpadă nu mai avem. Când mă ia plictiseala, mă joc pe telefon sau să mă uit la desene animate.

Aș vrea tare mult să ajung iarna aceasta la un târg de Crăciun. Mi-au spus alți copii de la școală că te-au văzut și pe tine acolo. Și mami a fost la un târg de Crăciun când era mică și locuia în București. Mi-a povestit că sunt brazi mari împodobiți cu multe luminițe, colinde de Crăciun, dulciuri și ciocolată caldă”, i-a scris Steluța lui Moș Crăciun.

Doar 1% dintre adolescenţi spun că nu au motive de stres în perioada sărbătorilor de iarnă. Restul de 99% dintre adolescenţi sunt stresaţi pentru că:

  • Au un nivel încărcat de teme în vacanță (60%).
  • Pentru patru din zece adolescenţi (37.6%) treburile  pe care trebuie să le facă în gospodărie (curățenie, mâncare etc.) reprezintă un factor de stres.
  • Pentru (peste 15%) dintre adolescenți dinamicile conflictuale în familie (între nepoți, părinți, și bunici) reprezintă un alt motiv de anxietate în perioada sărbătorilor.

Eșantion respondenți: 825 de părinți dintre care 89% sunt din mediul rural, iar restul sunt din comunități urbane dezavantajate; 535 de adolescenți, dintre care 83.4% sunt din mediul rural, iar restul sunt din alte comunități urbane vulnerabile.

Comentarii Facebook