După ani de politici fiscale relaxate și cheltuieli publice necorelate cu veniturile statului, România se confruntă cu cele mai grave dezechilibre macroeconomice din Uniunea Europeană.

Deficitele gemene – bugetar și de cont curent – au atins niveluri critice, iar presiunile interne și externe obligă autoritățile să acționeze rapid și decisiv.

Una dintre cele mai controversate propuneri vizează majorarea cotei unice de TVA la minimum 21%. Măsura ar urma să crească imediat veniturile statului și să contribuie la descurajarea consumului excesiv, în special al bunurilor de import. Pentru a atenua impactul social, în special asupra celor cu venituri mici, economiștii recomandă și introducerea unui impozit progresiv pe venit, care să reducă inechitățile generate de majorarea TVA.

În spatele acestor propuneri stă o analiză îngrijorătoare, făcută de echipa Romanian Economic Monitor (RoEM) de la UBB FSEGA Cluj. Potrivit RoEM, din 2015 încoace România s-a abătut de la disciplina fiscală, optând pentru politici pro-ciclice – reduceri de taxe, creșteri salariale în sectorul public, investiții ineficiente – care, pe termen scurt, au stimulat creșterea economică, dar au slăbit grav echilibrele bugetare. Crizele ulterioare, precum pandemia sau creșterea costurilor de finanțare, au adâncit vulnerabilitățile. Astăzi, România are atât cel mai mare deficit bugetar, cât și cel mai mare deficit de cont curent din UE, ceea ce determină creșterea primei de risc și limitează capacitatea statului de a se finanța sustenabil.

CITEȘTE ȘI: Cum a evoluat bugetul municipiului Cluj-Napoca în ultimii 15 ani. Creștere spectaculoasă, în 2009 eram la nivelul unui orășel din Europa

Echipa RoEM avertizează că simpla reducere a cheltuielilor sau creșterea eficienței colectării nu mai sunt suficiente. Potrivit analizei, astfel de măsuri ar putea reduce deficitul cu doar un punct procentual, în timp ce presiunile externe și angajamentele asumate față de Comisia Europeană impun corecții mult mai consistente.

Pentru a redresa situația, economiștii clujeni propun o reformă amplă a sistemului fiscal, axată pe lărgirea bazei de impozitare și creșterea conformării voluntare. Ei susțin că sistemul actual de impozitare a companiilor este impredictibil și distorsionat, fiind necesară o uniformizare clară a regimurilor fiscale. De asemenea, propun revizuirea tratamentului fiscal aplicat capitalurilor negative și înăsprirea regulilor privind deductibilitatea cheltuielilor și împrumuturile acordate de acționari. Mai degrabă decât să mărească cotele, cercetătorii pledează pentru închiderea portițelor fiscale și întărirea administrării.

În ceea ce privește impozitarea muncii, specialiștii recomandă un sistem progresiv moderat, după modelul unor țări europene precum Polonia sau Slovacia. Cotele mai mici s-ar aplica veniturilor reduse, iar cele mai mari – de până la 25% – s-ar aplica veniturilor ridicate, inclusiv pensiilor speciale. În același timp, se propune eliminarea posibilității de a cumula pensia cu salariul în sectorul public și o posibilă unificare parțială între impozitul pe venit și contribuțiile sociale, pentru eficiență și echitate.

Impozitarea averii este un alt capitol abordat. În prezent, taxele pe proprietate sunt mici și lineare, ceea ce favorizează concentrarea bunurilor în mâinile unui număr restrâns de persoane. RoEM propune o formă ușoară de impozitare progresivă – de exemplu, cote mai mari pentru a doua locuință sau pentru autoturisme de mare valoare. Veniturile generate ar urma să fie redistribuite, cel puțin parțial, către bugetul central.

Pentru creșterea veniturilor, economiștii accentuează și importanța combaterii evaziunii fiscale. Deși sistemele RO e-Factura și RO e-Transport au fost pași importanți, este nevoie de continuarea digitalizării ANAF, integrarea bazelor de date fiscale și sociale și automatizarea verificărilor. În paralel, trebuie încurajată conformarea voluntară și îmbunătățită capacitatea de analiză de risc a instituțiilor fiscale.

CITEȘTE ȘI: România riscă falimentul? BNR avertizează: Taxa pe tranzacții bancare e o aberație care poate distruge economia!

O altă direcție esențială este creșterea absorbției fondurilor europene. România, spun specialiștii, folosește sub potențial aceste resurse, în mare parte din cauza birocrației și a lipsei de profesionalizare a echipelor care gestionează proiectele. Simplificarea procedurilor și o mai bună corelare între strategiile naționale și prioritățile de finanțare europene sunt pași necesari.

Nu în ultimul rând, autorii raportului atrag atenția asupra dimensiunii aparatului de stat, pe care îl consideră supradimensionat și ineficient. Reducerea acestuia nu înseamnă doar concedieri, ci reorganizarea instituțiilor, reformă administrativ-teritorială și digitalizarea proceselor interne. Este nevoie, de asemenea, de evaluarea periodică a performanței instituțiilor publice și restructurarea celor care generează pierderi.