În contextul discuțiilor tot mai intense privind introducerea unei așa-numite „taxe universale” aplicate fiecărei tranzacții bancare – măsură care ar putea aduce circa 50 de miliarde de lei anual la bugetul statului – reacțiile din partea experților nu au întârziat să apară.

Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, a catalogat propunerea drept o „aberație periculoasă”, comparând-o cu politicile economice ale Venezuelei. „Vrem să fim ca Venezuela? Cine a mai făcut asta în Europa?”, a spus Rădulescu într-o intervenție, exprimându-și indignarea față de o idee pe care o consideră ruptă de principiile economiei de piață.

Noua taxă ar urma să se aplice tuturor tipurilor de tranzacții – de la plăți cu cardul, retrageri de la ATM, transferuri bancare până la tranzacții cu criptomonede – într-un interval de 0,1%-0,3% per operațiune. Potrivit estimărilor, o cotă medie de 0,2% ar aduce echivalentul a 4% din PIB.

Însă, Rădulescu avertizează că această măsură ar penaliza tocmai sectorul bancar, într-un moment în care România are deja cea mai scăzută rată de monetizare din Uniunea Europeană. „Noi vrem să taxăm activitatea bancară? E absurd. Așa ceva nu are ce căuta într-o economie funcțională”, a subliniat consilierul BNR.

Problema reală: TVA-ul neîncasat, nu tranzacțiile bancare

Rădulescu a redirecționat atenția spre ceea ce consideră a fi adevărata criză fiscală a României: neîncasarea veniturilor bugetare. Potrivit acestuia, ANAF pierde anual aproximativ 9 miliarde de euro din TVA – o sumă uriașă ignorată sistematic. „E o hoție strigătoare la cer. În loc să rezolvăm asta, inventăm taxe fanteziste”, a spus el.

În opinia consilierului, principala soluție ar fi profesionalizarea și depolitizarea ANAF, instituție care, în forma actuală, „funcționează ca un eșec administrativ de proporții”. Rădulescu susține că media TVA neîncasată în UE este de 6%, iar România ajunge la 30%. Prin comparație, Ungaria se situează la 2,3%, iar Bulgaria, aflată pe cale să adopte moneda euro, la 7%.

Despre alte măsuri fiscale: taxe selective, nu generale

Referindu-se la alternativa introducerii unor noi taxe, Rădulescu a pledat pentru ajustări fiscale punctuale, cum ar fi majorarea accizelor la alcool, tutun, combustibili și băuturi zaharoase. Aceste măsuri ar avea un impact imediat asupra veniturilor statului, fără a afecta în mod generalizat populația.

CITEȘTE ȘI: „Taxă secretă” pentru fiecare leu mișcat în cont? Cât vei plăti dacă retragi 2.000 de lei sau faci un transfer de doar 1.000 de lei

În ceea ce privește taxa de solidaritate și impozitul progresiv, Rădulescu s-a declarat sceptic: „ANAF nu este în stare să aplice nici cel mai simplu impozit. Cum să gestioneze un sistem progresiv, când nici nu știm ce venituri are populația?”.

Industria HORECA și „amenințarea” evaziunii

Pe fondul temerilor exprimate de reprezentanții industriei ospitalității privind posibila creștere a TVA, consilierul BNR a transmis un mesaj tranșant: „Spun că dacă plătesc taxe ca toată lumea, se duc în economia subterană. Asta e o declarație de auto-condamnare”. El a adăugat că sprijinul acordat acestui sector ar fi trebuit să fie o excepție în pandemie, nu o regulă permanentă.

Eugen Rădulescu a concluzionat că orice discuție despre noi taxe, fie ele pe tranzacții, solidaritate sau progresive, este lipsită de sens atâta vreme cât sistemul de colectare fiscală rămâne disfuncțional. „Nu există alternativă la reformarea ANAF. Nu putem continua să ne prefacem că nu vedem hoția”, a spus el.