Românii, cei mai puțin datori din toată Uniunea Europeană, dar Guvernul adaugă miliarde de lei la datoria publică în doar 3 luni

Românii au cele mai mici datorii din UE, dar statul român se împrumută în ritm alarmant

România stă cel mai bine din toată Uniunea Europeană la un capitol: datoriile gospodăriilor. Populația română are împrumuturi de doar 12,3% din PIB, cu mult sub media europeană de 49,4%. Statul, în schimb, face exact pe dos și adaugă datorie publică într-un ritm printre cele mai rapide din UE, potrivit Profit.ro.

Potrivit celor mai recente date Eurostat, analizate de Profit.ro, România ocupă ultimul loc în UE la datoria gospodăriilor raportată la PIB. Doar Ungaria se apropie, cu 18,3%, în timp ce la polul opus, Țările de Jos ajung la 93,5% din PIB.

Cifrele răstoarnă clișeul unei Europe de Sud care trăiește peste posibilități, în timp ce Nordul ar fi cumpătat. De fapt, exact invers: cele mai îndatorate gospodării sunt în statele bogate din nordul și vestul continentului, mai ales din cauza creditelor ipotecare.

În 2025, datoria gospodăriilor din UE a ajuns la 49,4% din PIB, iar în zona euro la 50,7%. Ambele valori scad constant din 2020, când depășeau 60%.

Ce arată, de fapt, indicatorul

Datoria gospodăriilor cuprinde creditele ipotecare, împrumuturile de consum și alte forme de creditare ale populației. Raportarea la PIB face posibilă comparația între țări de dimensiuni diferite și arată cât de îndatorat este sectorul gospodăriilor față de mărimea economiei, nu cât datorează, concret, o familie.

Un nivel de 50% înseamnă că împrumuturile populației echivalează cu jumătate din tot ce produce țara într-un an.

O datorie mare nu e automat un semnal de alarmă, țările cu piețe ipotecare dezvoltate au, de regulă, niveluri mai ridicate. Dar îndatorarea excesivă poate amplifica recesiunile, iar Comisia Europeană consideră pragul de 55% din PIB drept punctul de la care datoria gospodăriilor devine risc macroeconomic. Nu întâmplător, criza din 2008 a pornit din bilanțurile populației și ale băncilor, nu din cele ale guvernelor.

Șapte țări trec pragul de risc, toate din nord sau vest

Mai multe state UE depășesc pragul de 55% din PIB, toate situate în nordul sau vestul Europei:

1. Germania – 49%
2. Portugalia – 53,9%
3. Cipru – 54,2%
4. Belgia – 56,4%
5. Franța – 59,5%
6. Luxemburg – 60,5%
7. Finlanda – 62,9%
8. Suedia – 82,3%
9. Danemarca – 84,1%
10. Țările de Jos – 93,5%

În schimb, statele din sud — asociate în trecut cu marile crize ale datoriilor publice — au gospodării mult mai prudente: 35,9% din PIB în Italia, 38% în Grecia și 42,9% în Spania, toate sub media UE. Guvernele din sudul Europei rămân printre cele mai îndatorate de pe continent, dar populația e mult mai atentă decât cea din nord.

Statul român, exact pe dos

Dacă gospodăriile stau bine, statul român merge în direcție opusă. Datoria publică a României a trecut de pragul de 60% din PIB în primul trimestru din 2026. La finalul lunii martie, datoria administrației publice ajunsese la 1.169,9 miliarde de lei, adică 60,1% din PIB, față de 59,3% la finalul lui 2025 și 55,8% în primul trimestru din 2025.

Practic, în doar trei luni, statul a mai adăugat 32,5 miliarde de lei la datorie. Creșterea anuală, de 4,3 puncte procentuale din PIB, este a patra cea mai mare din toată Uniunea Europeană, după Finlanda, Bulgaria și Polonia.

România rămâne, ce-i drept, sub media UE la datorie publică, de 82,9% din PIB, și e pe locul 14 din 27, exact la mijlocul clasamentului. Problema nu e nivelul, ci viteza: o creștere de 4,3 puncte procentuale într-un singur an plasează România printre țările care se împrumută cel mai rapid din tot continentul.