Locul 1 în UE la tineri fără viitor: România bate toate recordurile negative la NEETs în 2025, cu un decalaj imens față de restul Europei

România, fruntașă în UE la tineri fără loc de muncă și fără școală. Fetele, cel mai grav afectate

România ocupă în continuare primul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor care nu sunt nici angajați, nici în vreo formă de educație sau formare, categoria denumită NEET (Not in Employment, Education or Training). Datele publicate joi de Eurostat arată că, în 2025, aproape unul din cinci tineri români între 15 și 29 de ani se încadrează în această categorie, potrivit agerpres.

La nivel european, ponderea NEETs a scăzut de la 15,2% în 2015 la 11% în 2025. România a înregistrat și ea o ușoară îmbunătățire, de la 20,9% la 19,2%, dar rămâne pe primul loc în UE, la distanță semnificativă față de celelalte state membre.

Cele mai mici proporții de tineri NEETs au fost înregistrate în Țările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%). România este de aproape patru ori mai rău decât Olanda în această privință.

Pe locurile doi și trei în clasamentul negativ se află Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%).

Progrese mari în alte țări, România aproape pe loc

Între 2015 și 2025, 22 din cele 27 de state membre au redus proporția de NEETs. Cele mai spectaculoase scăderi au avut loc în Italia (minus 12,4 puncte procentuale), Grecia (minus 10,5 puncte) și Croația (minus 9 puncte).

România a reușit o scădere de doar 1,7 puncte procentuale în același interval, una dintre cele mai mici din UE.

Trei state au mers chiar în sens invers: Germania (+1 punct), Luxemburg (+1,2 puncte) și Austria (+1,6 puncte).

Cu cât e mai puțină școală, cu atât e mai rău

Datele Eurostat confirmă o legătură directă între nivelul de educație și riscul de a fi NEET. În UE, proporția tinerilor NEETs cu studii reduse este de 12,8%, față de 11% în rândul celor cu educație medie și 8% în rândul absolvenților de studii superioare.

România iese în evidență și aici: 35,8% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani cu nivel scăzut de educație sunt NEETs — cel mai mare procent din UE. La polul opus se află Suedia și Polonia, cu 6,1%. Există și o diferență semnificativă între sexe. La nivelul UE, 12% dintre tinerele femei între 15 și 29 de ani sunt NEETs, față de 9,9% în rândul bărbaților.

România înregistrează cel mai mare decalaj de gen din întreaga Uniune Europeană: 25% dintre tinerele femei sunt NEETs, față de 13,8% în rândul bărbaților, o diferență de 11,2 puncte procentuale. Pe locul doi se află Cehia, cu un decalaj de 7,4 puncte.