Datoria României a explodat: peste 1.138 de miliarde de lei. Statul a plătit 40 de miliarde doar dobânzi în șapte luni, bani luați de la școli și spitale

Datoria României a depășit 1.138 de miliarde de lei, iar dobânzile au sărit de 40 de miliarde în șapte luni: „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine”

Statul român a plătit, în primele șapte luni din 2026, peste 40 de miliarde de lei numai dobânzi la datoria publică — cu 26,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că reducerea deficitului nu mai este o opțiune și nu mai poate fi amânată, potrivit agerpres.

Cifrele pe primele șapte luni arată o schimbare de direcție: deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în 2025 la 48,08 miliarde de lei în 2026. Sunt 28,36 de miliarde de lei mai puțin, o reducere de aproximativ 37%.

Explicația stă în raportul dintre încasări și cheltuieli. Veniturile bugetare au urcat cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu doar 2,9%. Cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei.

România a intrat în 2025 cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană — 9,3% din PIB în 2024, față de o medie europeană de 3,1%. Nicio altă țară din UE nu a început anul trecut cu un deficit de peste 6%. Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și ar urma să ajungă la 6,2% în 2026, cea mai amplă corecție proiectată în UE pentru al doilea an consecutiv.

Factura anilor de cheltuieli: 278,5 miliarde de lei necesar de finanțare

Partea grea rămâne datoria acumulată. Necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026 — bani care acoperă atât deficitul nou, cât și refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență.

Datoria publică a urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, adică peste 1.138 de miliarde de lei.

„Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât și-a permis”, a declarat Nazare.

Corecția nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, susține ministrul. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Peste 71% din plăți sunt legate de fonduri europene și PNRR, iar sumele decontate pe aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, adică 60,08%.

„Temperarea consumului este un efect anticipat”

Nazare recunoaște că ajustarea are costuri și că economia trece printr-o perioadă dificilă. Consumul a fost susținut ani la rând prin deficite și importuri, iar cererea a crescut mai repede decât producția — un model pe care ministrul îl descrie drept nesustenabil.

„Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate ale ajustării”, a spus el, avertizând că alternativa ar fi fost o corecție impusă de piețe, cu dobânzi mai mari și consecințe mult mai dure pentru populație și firme.

Ministrul afirmă că obiectivul este trecerea la o creștere bazată pe producție, productivitate și venituri reale, nu pe datorie și inflație, cu protejarea categoriilor vulnerabile.