Lovitură pentru economia României: PIB-ul a scăzut cu 0,7% în doar șase luni. Comerțul și industria se scufundă, iar oamenii cheltuie tot mai puțin

Economia României a intrat pe minus: PIB-ul a scăzut cu 0,7% în prima jumătate a anului

România a încheiat primul semestru din 2026 cu economia în scădere. Produsul Intern Brut s-a diminuat cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier față de aceeași perioadă din 2025, potrivit agerpres.

Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier. Raportat la trimestrul anterior, economia a stagnat. În cifre absolute, PIB-ul ajustat sezonier al trimestrului al doilea a fost de 521,099 miliarde de lei în prețuri curente, iar pentru întreg semestrul I – 1.023,031 miliarde de lei. Pe seria brută, trimestrul al doilea a însumat 494,446 miliarde de lei, iar semestrul I – 900,354 miliarde de lei.

INS precizează că revizuirea estimărilor pentru trimestrul II nu a modificat semnificativ seria ajustată sezonier față de varianta „semnal”, publicată pe 14 august.

Ce a tras economia în jos

Cea mai mare lovitură a venit din comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante – un bloc care cântărește 21,6% din PIB și al cărui volum de activitate a scăzut cu 3,9%, cu o contribuție negativă de 0,9%.

Industria, cu o pondere de 16%, a scăzut cu 2,9% și a tras PIB-ul în jos cu 0,5%. Minus au adus și informațiile și comunicațiile (-3,5% volum de activitate), tranzacțiile imobiliare (-4,5%), precum și administrația publică, învățământul și sănătatea (-1,7%).

Pe partea de consum, cheltuielile gospodăriilor s-au redus cu 2,5%, ceea ce a însemnat singura cea mai mare contribuție negativă la evoluția PIB: minus 1,5%.

Construcțiile și investițiile, singurele motoare

În contrapondere, construcțiile au avansat cu 12,3% și au adus un plus de 0,7% la PIB, deși reprezintă doar 6,2% din economie. Activitățile de spectacole, culturale și recreative au crescut cu 11,7%, iar agricultura, silvicultura și pescuitul cu 3,5%.

Cel mai puternic element pozitiv rămâne însă formarea brută de capital fix – adică investițiile –, al cărei volum a urcat cu 10,9% și care a contribuit cu 2,4 puncte. Consumul colectiv al administrațiilor publice a crescut cu 6%.

Exportul net a avut o contribuție negativă de 0,1%, importurile de bunuri și servicii urcând cu 1,6%, mai rapid decât exporturile, care au crescut cu 1,3%.