Șoc pentru viitorii pensionari: câți ani trebuie să trăiești ca să-ți recuperezi banii plătiți la stat

Un tânăr care intră la 25 de ani pe piața muncii, câștigă salariul mediu pe economie și contribuie timp de 39 de ani la sistemul public de pensii ajunge să-și recupereze integral contribuțiile abia după vârsta de 74 de ani, potrivit unui studiu realizat de Asociația CFA România, scrie Termene.ro.

Calculul apare în studiul „Sistemul de Pensii din România. Între echitate, sustenabilitate și performanță”, publicat în ianuarie 2025 și coordonat de Cosmin Paraschiv, Alexandra Smedoiu, Adrian Codirlașu și Mihai Purcărea.

Autorii folosesc un model propus de Nicoleta Ciurilă în 2017 și datele demografice din Raportul privind îmbătrânirea al Comisiei Europene din 2024 pentru a calcula randamentul implicit al Pilonului I. Practic, este rata de rentabilitate care ar trebui să egalizeze contribuțiile plătite de-a lungul carierei cu pensiile primite ulterior.

Randament negativ până la 74 de ani

Pentru o persoană care se pensionează la 65 de ani, randamentul implicit al contribuțiilor la sistemul public pornește de la aproximativ minus 41% și rămâne negativ până în jurul vârstei de 74 de ani.

Abia după această vârstă calculul devine pozitiv. La 90 de ani, randamentul implicit depășește 5%.

Autorii prezintă și o variantă în care contribuțiile și drepturile de pensie sunt ajustate în funcție de probabilitatea ca persoana să mai fie în viață la fiecare vârstă. În acest caz, randamentul pornește de la aproximativ minus 16%, trece pe plus în jurul vârstei de 72 de ani și ajunge la mai puțin de 4% la 90 de ani.

Cu alte cuvinte, în modelul standard, contribuțiile plătite în timpul vieții active sunt recuperate prin pensie doar după ce beneficiarul trece de pragul de 74 de ani.

Nu toți românii ajung la această vârstă

Datele demografice arată însă că șansa de a ajunge la aceste vârste nu este aceeași pentru toată lumea.

Potrivit Raportului privind îmbătrânirea din 2024, în România, speranța de viață la vârsta de 65 de ani era, în 2022, de 14,2 ani pentru bărbați și 18,1 ani pentru femei. Pentru anul 2070, estimările indică 22 de ani pentru bărbați și 25,4 ani pentru femei.

Datele privind speranța de viață la naștere arată, la rândul lor, diferențe importante între categorii de populație. Potrivit datelor INS prelucrate de platforma DesprePensiiPrivate, speranța de viață la naștere a crescut de la 71,76 ani în 2005 la 77,45 ani în 2025.

Diferențele sunt însă foarte mari între județe și sexe. Femeile din mediul rural din județul Vâlcea au o speranță de viață de 85,26 ani, în timp ce pentru bărbații din mediul rural din Tulcea indicatorul este de 69,44 ani.

La nivel național, diferența dintre femei și bărbați este de peste șapte ani: 81,02 ani pentru femei, față de 73,88 ani pentru bărbați.

Aceste date nu pot fi comparate direct cu speranța de viață la 65 de ani, deoarece indicatorul de la naștere include și decesele produse la vârste mici. Ele evidențiază însă o problemă importantă: șansa de a ajunge la vârsta la care contribuțiile sunt recuperate prin pensie diferă semnificativ de la o persoană la alta.

Cum se calculează pensia

În scenariul analizat, o persoană lucrează până la 65 de ani, după ce a început să contribuie în jurul vârstei de 25 de ani.

Contribuția de asigurări sociale este de 25% din salariul brut în condiții normale de muncă. Din această sumă, 20,25% merg către Pilonul I, iar 4,75% către Pilonul II.

Din contribuțiile la Pilonul I se acumulează puncte. Începând din septembrie 2024, în baza Legii nr. 360/2023, punctul de pensie a fost înlocuit cu valoarea punctului de referință, stabilită la 81 de lei.

Punctajul este format din puncte de contributivitate și puncte de stabilitate.

Cine câștigă exact salariul mediu brut pe economie acumulează, în principiu, un punct de contributivitate pentru fiecare an lucrat.

După 25 de ani de cotizare apar și punctele de stabilitate. Pentru anii 26-30 se acordă 0,5 puncte pentru fiecare an, pentru anii 31-35 se acordă 0,75 puncte, iar după 35 de ani se acordă câte un punct pentru fiecare an suplimentar.

În calcul intră și anumite perioade asimilate, precum studiile sau stagiul militar, pentru care legea acordă 0,25 puncte pe an.

Valoarea punctului de referință ar trebui să fie actualizată anual în funcție de inflație și evoluția câștigului salarial mediu brut. Pentru 2026, însă, indexarea a fost suspendată, astfel că valoarea a rămas la 81 de lei.

Calculul CFA România nu spune că fiecare pensionar va primi exact cât a contribuit sau că banii unei persoane sunt ținuți într-un cont individual până la pensionare. Pilonul I funcționează pe principiul solidarității între generații. Studiul încearcă, prin randamentul implicit, să arate cât de avantajos este sistemul din perspectiva contribuțiilor și a beneficiilor primite de-a lungul vieții.