VIDEO. Alin Tișe, despre falimentul primăriilor din Cluj: „Termenul ăsta este extrem”. Ce se întâmplă de fapt cu banii administrațiilor

Alin Tișe: „Nu există astăzi o primărie despre care să vorbim că este în faliment”. Ce spune despre desființarea comunelor din jurul Clujului

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, spune că majoritatea primăriilor din județ au probleme cu plata arieratelor, a salariilor și a contractelor cu firmele private, dar respinge ideea că vreo administrație locală ar fi în faliment. Tișe a explicat că o primărie nu poate ajunge, juridic, în situația unei firme private, pentru că dispune de patrimoniu, terenuri intravilane și extravilane, clădiri, proprietăți care ar trebui valorificat înainte de a se putea vorbi despre incapacitate de plată.

„Termenul ăsta de faliment este extrem”, a declarat Tișe. „Dar nu există astăzi o primărie despre care să vorbim că este în faliment.”

Ce există, spune el, sunt dificultăți la plata arieratelor, a datoriilor și a salariilor, plus întârzieri la banii care vin prin ministere pe proiecte, ceea ce blochează plățile către firmele care execută lucrările. „Un blocaj în lanț”, l-a numit președintele CJ Cluj.

Paradoxul taxelor mărite: încasări mai mici

Potrivit lui Tișe, deși taxele și impozitele locale au crescut în unele localități, gradul de plată și de încasare a scăzut, așa că bugetele nu s-au mărit pe măsură. Ar exista și primării unde încasarea se ridică la aproximativ jumătate, iar acolo bugetul nu acoperă nici salariile și iluminatul public.

Excepțiile, spune el, sunt orașele mari și comunele din zona metropolitană cu populație consistentă, a dat exemplul Floreștiului, dar și al comunelor care au pe raza lor depozite sau firme importante, cum ar fi Mihai Viteazu.

Tișe a legat discuția de reforma administrativă anunțată la nivel național: „De asta avem discuția pe care o are astăzi țara, în care noi ne lăudăm că am redus deficitul. Și l-am redus cum? Mărind taxele și impozitele tot pe cei amărâți.”

Întrebat despre comasarea unităților administrativ-teritoriale, Tișe a spus că dacă pragul discutat public ar fi de aproximativ 10.000 de locuitori, „Clujul ar avea în jur de 15 astfel de localități mari”.

În scenariul descris de el, comunele din primul inel din jurul municipiului ar urma să devină cartiere ale Cluj-Napocii, așa cum s-a întâmplat în trecut cu Someșeniul. A dat ca exemple Apahida, Floreștiul și Baciul, localități deja urbane și lipite teritorial de oraș, precizând că este, deocamdată, „o discuție pur teoretică”.

Președintele CJ a atras atenția că aproximativ trei sferturi dintre comunele clujene au sub 2.500 de locuitori — mai puțin decât are, potrivit lui, un singur bloc din Mănăștur.

„Din două primării să faci una. Asta nu înseamnă reformă administrativă”

Tișe a insistat că simpla comasare nu rezolvă nimic dacă bugetul rămâne același: „Dacă unești Palatca cu Ceanu Mare și din două primării faci una, dar primăria respectivă rămâne tot cu bugetul respectiv, primarul tot nu are altă resursă.”

El a spus că ar trebui regândit întreg sistemul, inclusiv rolul prefecturii și al consiliilor județene, în contextul discuțiilor despre entități regionale, și că un consiliu regional ar putea prelua proiectele mari: aeroport, spital, drumuri expres.

Tișe a criticat și modul în care au fost desenate județele în 1968, spunând că decupajul s-a făcut fără criterii clare, pe raportul dintre populația românească și cea maghiară.

El spune că partidele nu vor face reforma, pentru că se gândesc la voturi, dar la un moment dat va fi inevitabilă. „Nu e normal un primar ales de oameni să stea cu mâna întinsă” la altă entitate politică, a mai spus președintele Consiliului Județean Cluj, care susține autonomia financiară totală a primarilor, cu sume clare și predictibile de la bugetul de stat și de la județ.