Miercuri 30 Noiembrie

În România justiția crede că copiii au discernământ pentru sex cu adulți. O senatoare rupe tăcerea: „legea violului” nu este bine văzută de parlamentari


Cazurile fetițelor minore din România, care „provoacă” abuzatorii, potrivit magistraților români, au fost în atenția presei în ultimii ani. Copilele de 13 ani sunt văzute în justiția românească, ca fiind capabile să decidă și să ofere consimțământ pentru întreținerea unor raporturi sexuale cu bărbați adulți, de regulă de 30 de ani și chiar mai mult. 

România continuă să amâne introducerea unei limite de vârstă, până la care actul sexual cu minor să fie considerat viol. „Legea violului” a fost supusă discuțiilor și de către unii deputați, însă nici aceste acțiuni nu par convingătoare pentru aleșii poporului. Parlamentara USR, Anca Dragu a explicat într-un interviu acordat pentru Libertatea, atitudinea parlamentarilor față de o potențială „lege a violului” și ce se întâmplă de fapt dincolo de aparițiile „meteorice” ale Ministerului Justiției, care consideră situațiile în care abuzatorul unui copil de 13 ani scapă de pedeapsă, ca fiind de excepție.

 Un caz similar a avut loc chiar la Cluj, vorbim despre cazul unei fetiţe de 13 ani, abuzată sexual de un italian de 75 de ani care s-a „căsătorit” cu ea. Magistraţii au considerat că acel copil nu a fost constrâns şi nici nu s-a aflat în imposibilitatea de a-și exprima voința, iar bărbatul a fost acuzat nu de viol, ci de act sexual cu un minor. O infracţiune cu o pedeapsă mai mică, în care şi victima „are partea ei de vină”, pentru că a acceptat.

În septembrie 2021, USR a depus la Senat un proiect de lege pe care l-a numit „legea violului”, pentru că el prevede modificarea Codului Penal, astfel încât toate agresiunile sexuale cu victime sub 14 ani să fie considerate violuri. Ulterior, în Comisia Juridică, „vârsta consimţământului sexual” a fost ridicată la 16 ani, dar proiectul n-a mai ajuns în votul plenului, fiind adoptat tacit zilele trecute. Senatoarea Anca Dragu, una dintre iniţiatoarele proiectului, dezvăluie rezistenţa de care s-a izbit în Parlament.  

Proiectul a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi. Termenul de adoptare tacită era la 10 februarie anul acesta. Pe 1 februarie, a început sesiunea parlamentară şi am vorbit cu preşedinta Comisiei Juridice, doamna Iulia Scântei, de la PNL, să se asigure că proiectul de lege intră pe ordinea zi, astfel încât să ajungă în plen până pe 10 februarie. Pentru că este o lege mult prea importantă, ca ea să treacă prin adoptare tacită. În prima săptămână, a fost dezbatere în Comisia Juridică, la care am participat şi noi, iniţiatorii din USR, au fost şi reprezentanţi ai societăţii civile. Primisem un punct de vedere negativ de la Ministerul Justiţiei”, explică Anca Dragu, pentru Libertatea.

Ministerul Justiției susține că situațiile sunt excepții, iar „Codul Penal, în forma sa actuală, nu exclude, ci face posibilă încadrarea unei fapte săvârșite asupra unui minor drept viol” 

Prin intermediul unui comunicat de presă, Ministerul Justiției a susținut că încă nu a comunicat un punct de vedere oficial asupra proiectului. Poziția Ministerului, exprimată la nivel de reprezentant tehnic, a fost aceea de a indica constructiv textele care, din punctul de vedere al tehnicii legislative, prezintă deficiențe și trebuie îndreptate. 

Așa este acest lucru? „Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei există, îl am, şi este negativ! În acest punct de vedere, Ministerul Justiţiei spune că proiectul are grave erori de tehnică legislativă şi că, în acest moment, e de ajuns cadrul legal pe care îl avem”, a declarat parlamentara USR.

În replica emisă „în urma afirmațiilor calomnioase ale Asociației Declic”, Ministerul Justiției încearcă să ne explice că deși nu a emis o poziție oficială în legătură cu proiectul inițiat de USR, organul judiciar este singurul care poate determina, în funcție de situație „dacă minorul avea discernământul necesar pentru a emite un consimțământ valabil”. De asemenea, să impui o vârstă minimă de 16 ani pentru stabilirea discernamântului unui minor de a avea raporturi sexuale cu un adult, reprezintă o „generalizare”, valabilă doar în cazuri particulare, a minorilor cu vârstă foarte fragedă. 

Ministerul Justiției ne spune de facto, că o potențială „lege a violului” are consecința „calificării drept viol a unor fapte care nu prezintă caracteristicile acestei infracțiuni”. Așadar, fără să „emită” de fapt un punct de vedere oficial, Ministerul Justiției și-a expus deja părerea cu privire la acest proiect, oficialii sunt foarte îngrijorați de faptul că actul sexual cu un minor ar putea fi considerat viol, când ei sunt de părerea că un copil de 13 sau 14 ani are discernământul să decidă pentru propria persoană și să nu fie influențat sau manipulat de un adult pentru a întreține raporturi sexuale cu acesta. 

Codul penal, în forma sa actuală, nu exclude, ci face posibilă încadrarea unei fapte săvârșite asupra unui minor drept viol, atunci când ea constituie o astfel de infracțiune [a se vedea art. 218 alin. (1) ultima teză CP]. Aprecierea asupra acestui aspect are loc prin raportare la fiecare cauză concretă în parte, organul judiciar fiind cel mai bine poziționat (și, de altfel, singurul în măsură) să determine, inclusiv ca urmare a dispunerii unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă minorul avea discernământul necesar pentru a emite un consimțământ valabil. Propunerea legislativă transfera această apreciere în sarcina legiuitorului, care nu ar putea-o face decât apelând la generalizări de la care nu se poate deroga (anume că toți minorii care nu au împlinit 16 ani nu au discernământ). Această generalizare [valabilă doar în anumite cazuri particulare (minorii cu vârstă foarte fragedă), însă inexactă pentru toate celelalte] ar fi implicat asumarea unei marje de eroare, pentru situațiile în care norma de drept nu corespunde situației de fapt concrete, cu consecința calificării drept viol a unor fapte care nu prezintă caracteristicile acestei infracțiuni”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Justiției. 

Proiectul care încadrează orice act sexual cu un copil sub 16 ani la infracțiunea de viol a ajuns la Camera Deputaților, însă soarta acestuia rămâne incertă

A fost prima săptămână cu dezbatere, iar în a doua, când trebuia să se dea votul şi să se întocmească raportul comisiei, proiectul a fost pus spre coada listei şi, până să se ajungă la acel punct, preşedinta comisiei a anunţat că nu mai e cvorum şi că închide şedinţa. Era o şedinţă hibrid, unii senatori erau prezenţi fizic, alţii – prin videoconferinţă, şi, cel mai probabil, unii dintre cei din online au închis camera video şi au ieşit, ca să nu mai existe cvorumul necesar pentru votarea acest proiect de lege. Proiectul poate să rămână într-un sertar sau să fie trântit, fiind un proiect al USR. Am constatat că în Parlament se practică asta: „trântim orice proiect al opoziţiei”, nu contează dacă el e bun sau nu. Ca să treacă acest proiect de lege, ar trebui să existe o presiune uriaşă din partea societăţii. Iar PNL susţine acum, a anunţat pe Facebook doamna Scântei, că are un proiect de lege similar. Să-l pună pe masă, el dacă există”, a încheiat Anca Dragu. 

Comentarii Facebook