Luni 4 Iulie

Abandonul școlar în universitate: proporțiile fenomenului invocat pentru a contesta decizia de întoarcere din online în sălile de curs


Decizia Ministerului Educației ca universitățile să reia cât mai rapid predarea cu prezență fizică, după încetarea stării de alertă, a adus în discuția publică o chestiune evitată, în bună măsură, în dezbaterile privind învățământul superior: măsura în care studenții abandonează studiile, notează edupedu.ro

Aceasta a fost invocată, ca posibil efect negativ major al trecerii inopinate din online în offline, atât de lideri universitari, cât și de organizații studențești. Un nou raport, realizat sub umbrela instituției care se ocupă cu finanțarea învățământului superior (UEFISCDI), aduce la zi informații ce dau dimensiunea fenomenului de abandon al studiilor universitare, conform atât datelor oficiale, dar și intențiilor exprimate de studenți.

Chestiunea abandonului este una sensibilă, având în vedere, pe de o parte, creșterea numărului de studenți în pandemie, după o perioadă de scădere a participării la învățământul superior, în ultimul deceniu, în condițiile în care obiectivele europene sunt de creștere a numărului de persoane care merg la facultate, iar pe de altă parte faptul că finanțarea universităților de la bugetul de stat se face în bună măsură în baza numărului de studenți înscriși în programele lor.

Context:

  • Decizia Ministerului Educației, ca universitățile să-și treacă activitățile online înapoi în săli și amfiteatre, după o scurtă perioadă de tranziție, ca urmare a ieșirii din starea de alertă a stârnit riposte din partea unor lideri universitari și a unor asociații studențești. Amenințarea abandonului școlar, în rândul studenților forțați să se adapteze rapid, să își caute/schimbe locurile de muncă și să găsească o cazare, a fost invocată repetat. Între altele:
  • Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, declara pentru Edupedu.ro: “Pentru marile universități complexe din centrele academice tradiționale există mai ales problema reîntoarcerii studenților care erau doar online (mai ales din zona socio-umană) pentru câteva luni, cu dificultățile inerente de cazare și interferență cu planurile făcute la început de semestru, lucruri care vor favoriza abandonul școlar”.
  • Liga Studenților din Iași, care a anunțat o plângere penală la DNA împotriva ministrului Sorin Cîmpeanu în legătură cu revenirea la predarea în format fizic în universități, aprecia: “Trecerea peste noapte la activitatea didactică on-site, din păcate, le-a dat multor profesori oportunitatea de a abuza de catalog (…). Prin acumularea de absențe în această perioadă, studenții riscă să rămână cu restanțe și să fie obligați să refacă activitatea didactică în anul următor, pierzând timp și bani prin taxe de refacere și restanțe, situație care va duce la creșterea cazurilor de abandon universitar.”
  • Studenții UBB care au protestat,  față de decizia ministerului purtau pancarte cu mesaje precum “Ziceți că ajutați, dar voi ne abandonați”, ”Voi doar promovați abandonul universitar”.

Abandonul în universități, analizat pe perioadă extinsă

Fenomenul abandonului școlar a fost asociat până acum cu analize pe perioade restrânse de timp și mai degrabă cu anumite forme de învățământ superior, precum cele la distanță sau fără frecvență. Un nou raport, cel publicat recent, sub egida UEFISCDI, la editura Springer, cu titlul “Higher education in Romania: Overcoming Challenges and Embracing Opportunities”, indică faptul că acest fenomen rămâne aproximativ la un nivel ridicat, așa cum era estimat și înaintea pandemiei, mai ales în anumite domenii de studiu, dar intenția de abandon, în contextul trecerii la predarea online pe perioada stării de alertă, pare să fi scăzut.

Unul dintre capitolele raportului vizează “Definirea și măsurarea fenomenului abandonului în universitățile publice românești” (“Defining and Measuring Dropout Phenomenon in Romanian Public Universities”). Acesta trece în revistă diversele măsurători practicate până acum și ajunge la concluzia că “nu există o abordare strategică a acestui fenomen în universitățile publice românești”. 

Autorii articolului apelează la datele din Registrul Matricol Unic al Universităților din România (RMUR) și definesc rata de abandon ca “procent al populației studențești care nu a absolvit un program de studii în doi ani de la data teoretică de finalizare a studiilor”. 

Rata de abandon a fost astfel calculată pe baza studenților înregistrați în programe de licență în 2015-2016. Concluzia: 

  • 43,8% dintre studenții înregistrați în primul an al unui program de licență de 3 ani au abandonat studiile în cei cinci ani care au trecut de atunci.

Procentul dă o cu totul altă perspectivă asupra situației decât modelul folosit oficial până acum de Ministerul Educației, pentru evaluarea abandonului: diferența între studenții care încep și cei care finalizează un an de studii. Calculat astfel, abandonul nu depășește 10% la majoritatea formelor de studii. Cel mai recent Raport privind starea învățământului superior din România (2019-2020) al Ministerului Educației indică, însă, și în aceste condiții o tendință de creștere înaintea pandemiei, de la 8,5% studenți “pierduți pe parcurs” (adică cei care nu sunt promovați, nici repetenți și nici cu situație neîncheiată) în anul 2014-2015 la 9,6% în 2018-2019.

Pe de altă parte, modelul propus acum în raportul UEFISCDI a mai fost, într-o formulă similară, folosit în trecut. În 2020, Libertatea analiza date colectate de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) pentru intervalul 2015-2018, ce sugerau că “media de abandon la nivel național tinde mai degrabă spre 40%, fiind și universități a căror rată de abandon înainte de finalizarea studiilor depășește cu lejeritate procentul de 50%”, adică un nivel similar celui propus acum de analiștii UEFISCDI.

Raportul UEFISCDI citat prezintă și rata de abandon în funcție de domeniile de studii, într-unele dintre acestea abandonul afectând aproape două treimi dintre studenți, în timp ce la altele – doar câteva procente.

Citește articolul integral pe edupedu.ro

Comentarii Facebook