Pneumologii din Cluj avertizează: Multe boli pulmonare sunt descoperite prea târziu, chiar dacă avem tratamente revoluționare în țară

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” și Asociația pentru Promovarea Sănătății Respiratorii organizează la Cluj-Napoca conferința națională „State of the Art în Pneumologie: între tradiție și inovație - 2026”. Evenimentul reunește specialiști din țară și din străinătate și este acreditat cu 23 de credite EMC.

În cadrul conferinței de presă, medicii au atras atenția asupra unei probleme care afectează numeroși pacienți: bolile pulmonare sunt adesea descoperite târziu, după ce simptomele au fost puse pe seama fumatului, a vârstei sau a unor afecțiuni mai puțin grave.

„Când apar simptomele importante, plămânul este deja obstrucționat”

Profesor universitar doctor Milena Adina Man, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Cluj, a vorbit despre situația pacienților cu BPOC și despre cât de important este ca boala să fie depistată înainte ca afectarea pulmonară să devină severă. „BPOC-ul nu este doar o simplă bronșită. BPOC-ul este o boală serioasă, severă, la care când apar simptomele importante, plămânul sau căile respiratorii sunt deja obstrcționate cu 50%”, a explicat medicul.

Potrivit acesteia, în momentul în care pacientul ajunge la medic cu simptome importante, boala poate avea deja modificări ireversibile. „Asta înseamnă că pacientul s-a prezentat la doctor cu niște simptome mai serioase când boala este deja cu modificări ireversibile”, a mai spus Milena Adina Man.

Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de specialiști este că tusea persistentă, lipsa de aer și scăderea capacității de efort nu ar trebui tratate ca lucruri normale, mai ales în cazul fumătorilor sau foștilor fumători.

Riscul de cancer pulmonar și istoricul din familie

Managerul Spitalului „Leon Daniello” a vorbit și despre riscul de cancer bronhopulmonar în familiile în care există mai multe cazuri. „Dacă ai avut în familie un cancer bronhopulmonar și bunicul și tata și mai e un frate, te poți aștepta ca și tu vei face cancerul pulmonar”, a declarat aceasta, subliniind în același timp că fumatul ar trebui abandonat, indiferent de istoricul familial.

Medicul a dat și un exemplu ipotetic privind vârsta la care ar trebui începută evaluarea unei persoane cu un astfel de istoric: dacă bunicul a fost diagnosticat la 75 de ani, iar tatăl la 65 de ani, există situații în care următoarea generație ar putea necesita o evaluare mai devreme. „Dacă bunicul a avut la 75, tata la 65, tu la 65, la 55 deja ai putea să te cauți”, a explicat Milena Adina Man.

În ceea ce privește fumatul, aceasta a atras atenția și asupra perioadei necesare pentru ca riscul de cancer pulmonar să ajungă la nivelul unui nefumător. „Dacă mă refer la cancerul bronhopulmonar, riscul la un pacient fumător devine egal cu al nefumătorului la 15 ani de la lăsatul de fumat”, a spus medicul.

Renunțarea la fumat are însă beneficii și mult mai devreme, inclusiv asupra riscului cardiovascular.

Fibroza pulmonară poate fi confundată cu alte boli

Un alt subiect important abordat la conferința de presă a fost fibroza pulmonară, o boală care poate evolua sever și care, potrivit specialiștilor, este încă subdiagnosticată. Milena Adina Man a explicat că specialiștii estimează că în România ar trebui să existe aproximativ 2.500-3.500 de pacienți cu fibroză pulmonară idiopatică, în timp ce în prezent sunt în tratament antifibrotic aproximativ 1.200 de pacienți cu fibroză pulmonară idiopatică și alte boli interstițiale fibrozante. „Asta înseamnă că sunt subdiagnosticate”, a declarat medicul.

Problema este agravată de faptul că simptomele pot semăna cu cele ale altor afecțiuni. Potrivit acesteia, într-un studiu, peste 55% dintre pacienții cu fibroză au primit cel puțin un diagnostic eronat, fiind tratați anterior pentru pneumonie, astm sau BPOC. „Până la 80% din pacienții cu fibroza pulmonară au primit cel puțin un tratament inhalator”, a mai spus medicul.

Explicația ține și de mecanismul diferit al bolii. În timp ce inhalatoarele pot dilata căile respiratorii, fibroza afectează țesutul pulmonar și zona în care are loc schimbul de gaze dintre oxigen și sânge.

Există tratamente inovatoare, dar pacienții trebuie să ajungă la specialist

Unul dintre paradoxurile prezentate la conferință este că medicina dispune în prezent de numeroase terapii moderne, inclusiv tratamente biologice, însă o parte dintre pacienții care ar putea beneficia de ele nu ajung la specialist. „Avem terapii biologice, multe, multe terapii. Avem de unde alege, astfel încât trebuie doar să ne găsim pacientul potrivit”, a explicat Milena Adina Man.

Potrivit acesteia, există situații în care terapiile inovatoare sunt decontate în România, însă pacientul nu ajunge la medic sau nu este trimis mai departe pentru o evaluare de specialitate. „Avem terapii inovatoare, sunt decontate integral în România, avem acces, dar pacienții nu vin la doctor sau doctorul de familie nu consideră că nu sunt controlați și nu-i trimit mai departe la specialiști”, a spus medicul.

Pacienții cu BPOC ignoră adesea exacerbările

Andreea Radu, reprezentanta Asociației pentru Promovarea Sănătății Respiratorii, a vorbit despre rolul asociațiilor de pacienți și despre necesitatea unei monitorizări mai bune a bolilor respiratorii. Aceasta a anunțat că, în jurul Zilei Mondiale a BPOC, marcată pe 18 noiembrie, asociația va lansa o campanie națională de conștientizare dedicată exacerbărilor BPOC. „Exacerbările sunt confundate adesea de pacienți cu perioade de răceli, cu perioade mai puțin bune și sunt trecute cu vederea”, a explicat Andreea Radu.

Potrivit reprezentantei asociației, problema este și mai mare în cazul aderenței la tratament. Ea a menționat estimări potrivit cărora 40-60% dintre pacienții cu BPOC nu urmează tratamentul, iar o parte dintre cei care îl urmează îl administrează incorect.

Asociația pregătește și dezvoltarea unei aplicații de monitorizare a pacienților cu BPOC, care ar urma să fie lansată anul viitor. Pacienții își vor putea introduce datele, iar instrumentul ar trebui să contribuie la monitorizarea bolii și la creșterea aderenței la tratament.