Declic cere o schimbare majoră pe rafturile magazinelor din România: Alimentele cu mult zahăr, sare și grăsimi să aibă etichete de avertizare vizibile

Comunitatea Declic cere Parlamentului României să modifice legislația privind etichetarea alimentelor și să introducă etichete de avertizare vizibile pe partea din față a ambalajelor pentru produsele care au un conținut ridicat de zahăr, sare, grăsimi saturate sau calorii.

Organizația susține că astfel consumatorii ar putea identifica mai ușor produsele cu un conținut nutrițional problematic, fără ca măsura să presupună interzicerea anumitor alimente.

Declic: „Un ambalaj cinstit” ar ajuta oamenii să aleagă mai ușor

În petiția adresată Parlamentului, semnatarii cer ca producătorii să fie obligați să afișeze avertismente clare pe produsele care depășesc anumite praguri nutriționale. Declic propune un sistem asemănător celui introdus în Chile, unde produsele cu un conținut ridicat de zahăr, sodiu, grăsimi saturate sau calorii pot primi avertismente vizibile pe partea din față a ambalajului. Modelul chilian a fost introdus treptat, începând din 2016. „Un ambalaj cinstit este cel mai simplu lucru pe care autoritățile îl pot implementa, fără să interzică nimic”, susține Declic în cadrul campaniei.

Organizația consideră că informațiile nutriționale existente sunt dificil de interpretat pentru consumatorul obișnuit și că o avertizare vizibilă ar putea face mai ușoară identificarea produselor cu un conținut ridicat de anumite ingrediente.

„1 din 4 copii din România are probleme de greutate”

Unul dintre principalele argumente ale campaniei este legat de situația copiilor. Potrivit unui comunicat Declic, organizația susține că aproximativ unul din patru copii din România se confruntă cu exces de greutate sau obezitate. Un studiu clinic românesc citat de Declic, realizat pe peste 1.200 de copii cu vârste între 5 și 17 ani și publicat în Journal of Clinical Medicine, a identificat o prevalență de 25,1% pentru excesul de greutate, dintre care 17,5% suprapondere și 7,6% obezitate clinică.

Datele World Obesity Atlas 2026 indică, la rândul lor, că în 2025 aproximativ 25% dintre copiii români cu vârste între 5 și 19 ani erau estimați ca fiind supraponderali sau obezi.

Declic afirmă că această problemă justifică introducerea unor măsuri prin care părinții și consumatorii să poată identifica mai rapid produsele cu un conținut ridicat de zahăr, sare sau grăsimi saturate.

Ce se întâmplă în Chile după introducerea avertismentelor

Chile este unul dintre exemplele invocate în petiție. Sistemul introdus acolo presupune aplicarea unor etichete de avertizare în formă de octogon negru pe produsele care depășesc anumite limite pentru zahăr, sodiu, grăsimi saturate sau calorii. Cercetări citate de HotNews și de Declic au indicat scăderi ale cumpărăturilor de produse cu zahăr, sodiu și calorii după implementarea sistemului. Potrivit acestor date, achizițiile de zahăr au scăzut cu 37%, cele de sodiu cu 22%, iar caloriile totale cumpărate cu 23%; studiile au raportat și o reducere de 16% pentru grăsimile saturate.

Un alt efect urmărit în Chile a fost reformularea unor produse de către producători, astfel încât acestea să nu mai depășească pragurile care atrag avertismentele.

Ce solicită concret organizația

Declic cere Parlamentului să introducă obligația ca produsele cu un conținut ridicat de zahăr, sare, grăsimi saturate și calorii să aibă avertismente clare și ușor de observat pe partea din față a ambalajului. Organizația propune ca pragurile concrete pentru ceea ce înseamnă „conținut ridicat” să fie stabilite ulterior în România de Ministerul Sănătății, prin normele de aplicare ale legii.

În acest fel, susțin reprezentanții campaniei, consumatorii ar putea afla mai rapid dacă un produs se încadrează într-o categorie cu un conținut ridicat de nutrienți considerați problematici în cantități mari.

Declic: problema nu ține doar de alegerile individuale

În mesajul campaniei, Declic susține că discuția despre alimentație nu ar trebui să se rezume exclusiv la responsabilitatea consumatorului. Organizația face referire și la cercetări privind alimentele ultraprocesate și la modul în care combinațiile de ingrediente pot influența preferințele și consumul. Totodată, campania invocă probleme precum lipsa educației nutriționale și accesul ridicat la produse foarte procesate.

Potrivit datelor prezentate de World Obesity Federation, România are o prevalență estimată a obezității la adulți de aproximativ 35,7%, în clasamentul global actualizat al organizației.

Separat, date citate de autorități și organizații medicale arată că în România sunt asociate anual peste 8.000 de decese premature cu indicele de masă corporală crescut.

Petiția, adresată Parlamentului

Prin această campanie, Declic cere parlamentarilor să modifice legislația și să introducă un sistem obligatoriu de avertizare pentru anumite produse alimentare. Demersul nu solicită interzicerea produselor, ci introducerea unor informații suplimentare, vizibile direct pe ambalaj, astfel încât consumatorii să poată lua decizii în cunoștință de cauză.

Organizația își argumentează solicitarea prin situația obezității în rândul copiilor și adulților și prin experiența altor state care au introdus sisteme similare de etichetare. Petiția este în continuare promovată de Declic, care cere sprijinul publicului pentru acest demers.

Petiția „Vrem etichetarea alimentelor nesănătoase!” poate fi semnată chiar AICI.