Miercuri 5 August

Cât supraviețuiește coronavirusul pe suprafețe. Pe plastic poate sta 72 de ore, dar cât timp este și periculos - Interviu cu un expert de la Johns Hopkins


Conform unui studiu recent publicat în prestigioasa revistă ştiinţifică New England Journal Of Medicine, SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala COVID-19, poate supraviețui în aer și pe suprafețe de la câteva ore până la câteva zile.

Studiul a demonstrat că virusul supraviețuiește până la 72 de ore pe plastic, 48 de ore pe oțel, 24 de ore pe carton, patru ore pe cupru și este detectabil circa trei ore.

Carolyn Machamer, profesor de biologie celulară de la faimoasa universitate de medicină americană, Johns Hopkins, care a studiat coronavirusurile timp de ani de zile, a răspuns unor întrebări:

Reporter: Potrivit acestui raport, se pare că virusul COVID-19 poate supraviețui pe suprafețe timp de mai multe zile. Cât de îngrijorați trebuie să fim, pentru că ne-am putea infecta numai prin atingerea unui obiect atins de o altă persoană infectată acum câteva zile?

Carolyn Machamer: Ceea ce este prezentat greșit și scos din context este faptul că virusul poate supraviețui timp de 72 de ore pe plastic, ceea ce este într-adevăr de speriat. Dar ceea ce este foarte important este cantitatea de virus care mai rămâne. Este mai puțin de 0.1% din virusul inițial. Infecția este teoretic posibilă, dar puțin probabilă după ce virusul a stat expus mai multe zile. Oamenii trebuie să știe acest lucru.

În timp ce studiul realizat de New England Journal of Medicine a descoperit că virusul COVID poate fi detectat în aer timp de 3 ore, în natură, picăturile respiratorii cad la pământ mai repede decât aerosolii produși în acest studiu. Aerosolii experimentali folosiți în laboratoare sunt mai mici decât cei produși de tuse sau strănut, astfel încât rămân în aer, la nivelul feței, mai mult decât ar face-o, în natură, particule mai grele.

Rep: Care este cel mai bun mod de a mă proteja, știind că virusul care provoacă COVID-19 trăiește pe suprafețe?

Carolyn Machamer: Este mai probabil să vă infectați prin aer, dacă sunteți lângă cineva infectat, decât de pe suprafețe pe care se află virusul. Curățarea suprafețelor cu dezinfectant sau săpun este foarte eficientă, deoarece o dată ce stratul de suprafață uleios al virusului este dezactivat, nu există nicio modalitate în care virusul poate infecta o celulă gazdă. Cu toate acestea, nu poate există o limită a prudenței. Nimic de genul acesta nu s-a mai întâmplat până acum.

Sfaturile CDC despre cum să vă protejați includ:

Curățați și dezinfectați suprafețele cu care multe persoane vin în contact. Acestea includ mesele, clanțele, întrerupătoarele, blaturile de bucătărie, mânerele, birourile, telefoanele, tastatura, toalete, chiuvetele și robinetul de bucătărie și baie. Evitați să atingeți suprafețele publice folosite de foarte mulți oameni.

Spălați-vă des pe mâini, cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde imediat după ce vă întoarceți acasă dintr-un loc public, cum ar fi de la bancă sau magazinul alimentar.

Când vă aflați într-un spațiu public, puneți o distanță de doi metri între dvs. și ceilalți.

Cel mai important, rămâneți acasă dacă sunteți bolnav și sunați medicul medicul.

Rep: S-au făcut speculații că, odată cu venirea sezonului de vară și încălzirea vremii, virusul nu va supraviețui, dar nu știm încă dacă acest lucru este adevărat. Vremea sau temperatura afectează supraviețuirea virusului COVID-19 pe suprafețe?

Carolyn Machamer: Nu există dovezi care să susțină o variantă sau alta. Supraviețuirea virusului la căldură sau frig nu a fost studiată. Cu toate acestea, trebuie să subliniez că studiul New England Journal of Medicine a fost efectuat aproximativ la temperatura camerei, 21-23 grade Celsius.

Rep: Cum se compară virusul care provoacă COVID-19 cu alte coronavirusuri și de ce vedem atât de multe cazuri?

Carolyn Machamer: SARS-CoV-2 se comportă ca orice alt coronavirus respirator, în privința infectării și răspândirii. Mai multe mutații îi permit să se lege mai strâns de receptorul său gazdă și să-i crească transmisibilitatea, ceea ce se crede că face ca virusul COVID 19 să fie mai virulent și să infecteze .

Studiul New England Journal of Medicine sugerează că stabilitatea SARS-CoV-2 este foarte similară cu cea a SARS-CoV1, virusul care a provocat focarul global SARS 2002-2003. Dar, cercetătorii consideră că oamenii pot transporta încărcături virale mari de SARS-CoV-2 în tractul respirator superior fără a prezenta niciun simptom, permițându-le să găzduiască și să transmită virusul în timp ce sunt asimptomatice.

Comentarii Facebook