Guvernul României a luat o decizie importantă care ar putea schimba modul în care românii ajung la spital în următorii ani. Noul Plan Național de Paturi pentru perioada 2026-2028 vine cu o schimbare uriașă: mai puține paturi pentru internări clasice și mai multe servicii rapide, eficiente și moderne.

Mai puține paturi, dar servicii mai eficiente. România, pe podium în UE la numărul de paturi

Executivul a aprobat reducerea etapizată a aproximativ 14.000 de paturi de spital finanțate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Deși vestea poate părea îngrijorătoare la prima vedere, autoritățile susțin că scopul nu este limitarea accesului la servicii medicale, ci eficientizarea sistemului.

În prezent, multe dintre aceste paturi nu sunt folosite la capacitate maximă. Statisticile arată că gradul de ocupare este de doar 51% pentru pacienții acuți și 60% pentru cei cronici, mult sub nivelul optim de aproximativ 80%.

Potrivit datelor oficiale, România are 728 de paturi la 100.000 de locuitori, mult peste media Uniunii Europene, care este de 511. Acest lucru plasează țara noastră pe locul 3 în Europa. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a explicat că nu este eficient să fie finanțate paturi care rămân goale. „Nu afectăm calitatea serviciilor medicale, ci optimizăm modul în care sunt utilizate resursele”, a declarat acesta.

Spitalizarea de zi și ambulatoriul, noua direcție

• Mai puține internări inutile: Autoritățile vor să reducă numărul internărilor care pot fi evitate.;
• Mai multe servicii rapide: Se pune accent pe spitalizarea de zi și pe tratamentele în ambulatoriu, considerate mai rapide și mai confortabile pentru pacienți;
• Creștere accelerată: În 2024, aproximativ 6 milioane de pacienți au fost tratați prin spitalizare de zi, o creștere de 15% față de anul anterior.

Cum va arăta sistemul în 2028 

Planul prevede ca până în 2028 numărul total de paturi finanțate să ajungă la 103.211, față de peste 116.000 în prezent. Majoritatea acestora vor rămâne în spitalele publice. Important de menționat este că paturile pentru îngrijiri paliative nu vor fi afectate de această reducere.

Schimbarea ar putea însemna mai puține internări lungi și mai multe tratamente rapide, fără spitalizare. În teorie, pacienții vor petrece mai puțin timp în spital și vor beneficia de servicii mai bine organizate. Totuși, rămâne de văzut cum va fi implementat acest plan în practică și dacă infrastructura ambulatorie va face față cererii crescute.