Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru data de 8 octombrie 2025 majoritatea deciziilor referitoare la legile din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Singura excepție a fost Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, pentru care obiecția de neconstituționalitate a fost respinsă.

Printre măsurile amânate se numără și reforma pensiilor magistraților, cea mai așteptată decizie de către public și specialiști. Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că va demisiona dacă reforma pensiilor din justiție nu va trece de filtrul CCR.

Decizia CCR privind autoritățile de reglementare

Curtea Constituțională a transmis într-un comunicat de presă motivarea respingerii sesizării privind eficientizarea autorităților de reglementare:

„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, respectiv de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România și Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri, și a constatat că dispozițiile Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, în ansamblul său, precum și ale art.1 alin.(1)-(8) și ale art.2 alin.(1), (2) și (6) din aceasta, sunt constituționale”.

CCR a explicat că Guvernul a respectat articolul 114 din Constituție în momentul în care și-a asumat răspunderea pentru lege, justificând atât urgența, cât și necesitatea adoptării acesteia. Totodată, Curtea a subliniat că legiuitorul poate stabili măsuri privind reducerea numărului de posturi și a salariilor în cadrul autorităților administrative autonome.

Patru legi amânate pentru 8 octombrie

Celelalte patru legi pentru care CCR a amânat decizia până pe 8 octombrie sunt:

1. Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – AMÂNARE

2. Legea privind modificarea și completarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății – AMÂNARE

3. Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice – AMÂNARE

4. Legea pentru modificarea și completarea OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – AMÂNARE

Sesizările depuse de partide și instituții

Ședința CCR de miercuri a vizat nouă sesizări, dintre care opt au fost depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). Aceste formațiuni contestau procedura asumării răspunderii de către Guvern, susținând că aceasta afectează statul de drept și concentrează puterea legislativă în mâinile Executivului.

„Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”, a transmis AUR.

Formațiunile politice au acuzat Guvernul că a creat artificial starea de urgență pentru a ocoli dezbaterea parlamentară:

„Invocarea «urgenței» pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe.”

AUR a sperat ca judecătorii CCR să respingă integral aceste proiecte și să transmită un semnal ferm privind respectarea democrației:

„România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere.”

Sesizarea Înaltei Curți privind pensiile magistraților

Cea de-a noua sesizare a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și privește legea care modifică pensiile de serviciu ale magistraților. Conform surselor Digi24, CCR nu se va pronunța astăzi, amânând decizia pentru două săptămâni, deoarece dosarul este complex și necesită timp suplimentar pentru analiză.

În comunicatul oficial, ICCJ a transmis:

„Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept.”

ICCJ a mai precizat că legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor:

„Încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă.”

„Statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat.”

Prevederile legii privind pensiile magistraților

Legea prevede că magistrații cu vechime totală de cel puțin 35 de ani, dintre care 25 în funcții specifice, se pot pensiona la vârsta standard. Pensia de serviciu este calculată astfel: 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu un plafon de 70% din venitul net din ultima lună de activitate.