Luni 6 Februarie

Studiu: Românii se jenează când trebuie să negocieze reduceri de preţ sau când cer majorarea salariului


Românii se jenează cân dtrebuie să negocieze reduceri de preț și majorărisalariale și consideră că educația financiară ar trebui predată în școli, se arată într-un studiu al unei aplicații financiare remis de Agerpres. 

Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, o aplicație financiară a întrebat 10.000 de europeni, dintre care 1.000 români, ce înseamnă pentru ei bunăstarea financiară şi cum se raportează la finanţele personale sau ale familiei. Cât de uşor le este românilor să vorbească despre banii câştigaţi, despre salarii, economii, situaţia financiară în cuplu, copiii şi lecţiile despre bani, mai ales în perioade cu inflaţie mare? Răspunsurile la aceste întrebări au fost extrase dintr-un studiu implementat, la nivel european, de compania de cercetare Dynata, în octombrie 2022.

Românii simt nevoia să dețină controlul asupra propriilor bani 

Pentru cei mai mulţi dintre românii cu vârste cuprinse între 25-64 de ani (30%), bunăstarea financiară înseamnă în primul rând să deţină controlul asupra propriilor bani şi să ştie mereu exact pe câţi bani contează. 24% dintre respondenţii participanţi la studiul realizat de Dynata pentru Revolut asociază bunăstarea financiară cu capacitatea de a-şi ţine sub control bugetul şi doar 8% apreciază că s-ar simţi mai confortabil psihic dacă ar avea mai mulţi bani.

Mai ales generaţiile tinere - generaţia Z - leagă bunăstarea financiară de lipsa totală a oricărei griji faţă de bani. Pentru 22% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani, bunăstarea financiară se atinge atunci când reuşesc să economisească sau să investească în planurile lor pentru viitor.

Româncele, mai îngrijorate decât bărbații de impactul inflației 

21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat că se simt îngrijorate de impactul inflaţiei asupra situaţiei lor financiare, în timp ce procentul de bărbaţi care împărtăşesc această temere este de doar 12%. Aceasta face ca femeile să fie mai expuse la burnout financiar. Pe de altă parte, bărbaţii români sunt mult mai încrezători (23%) în capacitatea lor de a-şi ţine sub control cheltuielile şi de a-şi spori veniturile chiar şi în vremuri de stagnare sau recesiune economică.

Lucrurile se echilibrează în privinţa capacităţii de a gestiona cheltuielile gospodăriilor şi atât femeile, cât şi bărbaţi declară că sunt în căutarea de soluţii pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară (51% dintre femei şi 50% dintre bărbaţi).

Ce cred românii despre cunoștințele financiare ale femeilor 

Raportat la segmentarea pe vârste, tinerii (25-34 de ani) au o percepţie mai puţin favorabilă priceperii financiare a femeilor. 23% dintre aceşti respondenţi au indicat ca adevărată afirmaţia că femeile au o educaţie financiară mai limitată decât bărbaţii, din cauze socio-economice şi culturale. La polul opus, românii cu vârste între 45-54 de ani resping în majoritate covârşitoare percepţia conform căreia priceperea în gestionarea fondurilor personale ar fi influenţată de diferenţele de gen (67%), potrivit cercetării.

Românii se jenează să vorbească despre creșteri salariale

Pe de altă parte, românii încă se jenează să îşi negocieze majorările salariale individuale. Discuţiile despre bani au fost considerate un tabu pentru multă vreme însă acum o altă tendinţă se remarcă printre români: unul din cinci români spune că nu are nicio problemă să vorbească deschis despre bani, în general.

Această atitudine care indică încrederea în sine creşte odată cu vârsta: 37% dintre respondenţii cu vârste peste 65 de ani vorbesc foarte uşor despre bani, faţă de doar 13% dintre reprezentanţii generaţiei Z. Temele precum economiile personale sau veniturile lunare rămân deosebit de critice: respectiv 24% şi 28% dintre respondenţi recunosc că nu le place să vorbească despre aceste subiecte.

Acestea, urmate de răspunsurile referitoare la cererea de majorări salariale (27%) sunt cele mai mari procente înregistrate la întrebarea: „În ce situaţii găseşti că e dificil să vorbeşti despre bani?”.

Nu doar negocierile salariale sunt un subiect dureros, ci şi negocierile comerciale. 18% dintre participanţi sunt reticenţi în a cere o reducere de preţ pentru bunurile sau serviciile achiziţionate.Românii din segmentul de vârstă 35-44 de ani întâmpină cele mai mari obstacole în a cere o creştere salarială (41%) faţă de cei 55-64 de ani (19,2%). Respondenţii aflaţi în vârful carierei (45-55) au mai puţine dificultăţi în a vorbi despre bani (24%).

Banii nu ar trebui să mai fie un subiect tabu azi pentru nimeni. Şi cu atât mai puţin într-o relaţie sau în familie. Chiar dacă oamenii au diferite abordări ale finanţelor personale, discuţiile despre bani în cuplu ar trebui să fie deschise, indiferent că inflaţia creşte sau stagnează. O abordare sănătoasă a discuţiilor despre bani este considerată de majoritatea respondenţilor (57%) ca fiind unul dintre cei mai importanţi factori pentru o relaţie bună. Cu toate acestea, există şi alte opinii. Pentru 8% dintre participanţi, banii nu au fost niciodată un subiect relevant de discutat cu partenerii lor: doar în perioade de criză ar putea juca un rol. 4% cred chiar că discuţiile despre bani, într-o relaţie, ar trebui să aibă loc doar dacă la mijloc se află şi bunuri comune”, se mai arată în studiu. 

Românii consideră că educaţia financiară ar trebui să fie o materie şcolară, iar bunăstarea financiară ar trebui predată încă de la vârste mici

71% dintre respondenţii români şi-ar fi dorit să fi învăţat mai multe despre administrarea banilor personali încă din şcoală, astfel încât acum să poată trece prin viaţă cu mai multă încredere. Doar 7% cred că cei mici nu ar trebui să aibă de-a face cu banii şi apreciază că este timp pentru asta, pentru că ei învaţă să se descurce sănătos cu banii doar ca adulţi, din momentul în care încep să primească salariu, iar educaţia financiară timpurie ar adânci diferenţele economice şi sociale dintre tineri.

În acelaşi timp, cei mai mulţi români - 31% dintre respondenţi - cred că lecţiile şi cunoştinţele financiare din şcoală joacă un rol social important în reducerea diferenţelor de gen şi sociale.


Comentarii Facebook