De ce plătim scump curentul: România vinde energie ieftină la prânz și o cumpără înapoi seara la prețuri de șapte ori mai mari

România exportă energie electrică la prețuri derizorii în orele de surplus solar, pentru ca apoi să o reimporteze seara, la vârf de consum, la prețuri de câteva ori mai mari. Iar Bulgaria este unul dintre principalii beneficiari ai acestui dezechilibru. Concluzia aparține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care a analizat datele din aprilie 2026, pentru profit.ro.

Cifrele sunt clare. În aprilie 2026, România a exportat energie electrică la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh. În același interval, a importat energie în orele de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh. Rezultatul: România a importat energie din Bulgaria în valoare de circa 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către aceeași țară au totalizat doar 5 milioane de euro. Cantitativ, importul a fost de două ori mai mare decât exportul. Valoric, diferența a fost de aproape șapte ori.

„Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive. Aceasta este esența întregii povești", spune Chisăliță.

Baterii puține, factură mare

Explicația stă în infrastructura de stocare. România are instalați aproximativ 10.100 MW în capacități eoliene și fotovoltaice, față de 6.700 MW ai Bulgariei. Cu toate acestea, Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, cu proiecte în derulare care vizează 10 GWh. România are, în comparație, aproximativ 0,6 GW în baterii și puțin peste 1 GWh stocare totală.

Diferența devine și mai clară în termeni relativi. Raportul dintre capacitatea de stocare și totalul energiei regenerabile instalate este de 6% în România și de 30% în Bulgaria. La indicatorul care măsoară puterea bateriilor față de consumul de vârf, România stă la 7,5%, iar Bulgaria la 40%. Altfel spus, Bulgaria are o flexibilitate de sistem de aproape cinci ori mai mare.

Fără stocare suficientă, România nu poate valorifica energia pe care o produce. La prânz, când solarele livrează la capacitate maximă, prețurile cad spre zero și energia se evacuează la export. Seara, când producția solară dispare și consumul crește, sistemul intră în deficit și trebuie să importe scump.

„Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică. Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz valorează mai puțin", avertizează Chisăliță.

Concluzia sa: România riscă să ajungă în situația paradoxală în care produce multă energie verde, dar capturează prea puțină valoare din ea — „cu prețuri mari și cu vulnerabilități mari", în același timp.