România, ULTIMA în Uniunea Europeană la locuri de muncă vacante: doar 0,5%. În Olanda, rata e de opt ori mai mare: Posturile libere continuă să scadă

România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană

România a încheiat al doilea trimestru din 2026 cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,5%, cea mai scăzută valoare din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate marți de Eurostat. Media Uniunii Europene a fost de 2%, iar cea a zonei euro de 2,1%. România se situează, prin urmare, la un sfert din nivelul european. Indicatorul măsoară ponderea posturilor neocupate în totalul posturilor dintr-o economie, ocupate și vacante, potrivit agerpres.

Cele mai multe posturi rămase libere au fost raportate în Țările de Jos (4,1%), Belgia (3,3%), Malta (3,1%) și Austria (2,9%). La capătul opus al clasamentului, imediat după România se află Polonia și Bulgaria, ambele cu 0,8%, urmate de Spania și Slovacia, cu câte 0,9%.

Scădere în 15 state membre

Față de trimestrul al doilea din 2025, rata a scăzut în 15 state membre, a rămas neschimbată în opt și a crescut doar în trei. România se numără printre țările în declin, de la 0,6% la 0,5%.

Cele mai abrupte scăderi s-au înregistrat în Cipru, cu 0,7 puncte procentuale, în Belgia, cu 0,6 puncte, și în Austria, cu 0,5 puncte. Singurele creșteri notabile vin din Slovenia (0,3 puncte procentuale), Grecia (0,2) și Suedia (0,1). Atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, indicatorul a coborât și față de anul trecut, și față de primul trimestru din 2026.

Datele naționale confirmă tendința

Institutul Național de Statistică a raportat 26.500 de locuri de muncă vacante în trimestrul al doilea, cu 1.800 mai puține decât în trimestrul anterior și cu 4.900 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Rata estimată la nivel național a fost de 0,52%, în scădere cu 0,03 puncte procentuale față de trimestrul precedent și cu 0,09 puncte față de trimestrul al doilea din 2025.

Unde se caută, totuși, oameni

Cele mai ridicate rate ale posturilor neocupate apar în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,41%), în intermedieri financiare și asigurări (1,03%), în transport și depozitare (0,94%) și în activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (0,90%).

Sectorul bugetar concentrează peste 19% din totalul locurilor vacante. Sănătatea și asistența socială aveau 2.700 de posturi libere, administrația publică 1.400, iar învățământul 1.000.

La polul opus, industria extractivă și tranzacțiile imobiliare aveau fiecare doar câte 100 de posturi neocupate — cele mai puține din întreaga economie.