Miercuri 14 Aprilie

Mobilitatea următorului deceniu la Cluj: Metroul ar putea ajunge pe B-Dul Muncii și în Sopor


Primarul Emil Boc a explicat la dezbaterea publică de zilele trecute, de la Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), că metroul clujean este punctul nodal al strategiei de mobilitate. 

Proiectul actual prevede că metroul va porni din capătul Floreștiului, va merge pe la Spitalul regional de urgență și va ajunge la podul Ira, unde se intersectează cu trenul metropolitan. Acesta este proiectul pe care se fac acum studii, dar Emil Boc a vorbit și despre extinderea acestuia. ”Aici avem în vedere două ramificații: una spre Sopor și una spre Bulevardul Muncii, pentru a conecta mai bine și zona de nord a orașului, care va fi un punct major de dezvoltare”, a spus Emil Boc. 

Cluj-Napoca își pregătește viziunea în materie de mobilitate pentru următorul deceniu. În acest sens, Primăria Cluj-Napoca, alături de Banca Mondială și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj derulează un proiect privind elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru perioada 2021 – 2030.

Joi, 25 februarie 2021, Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) a continuat seria dezbaterilor publice online pe marginea viitorului document strategic, de această dată tema în jurul căreia s-au purtat discuțiile fiind mobilitatea. Astfel, timp de peste trei ore, a avut loc un amplu dialog între reprezentanți ai administrațiilor locale din zona metropolitană Cluj, specialiști ai Băncii Mondiale și cetățeni cu spirit civic despre direcțiile strategice care vor pregăti orașul și localitățile din jur pentru dezvoltare.

Pe termen mediu și lung au fost identificate soluții de mobilitate alternativă la mașină, precum necesitatea reconfigurării rețelei de transport public în așa fel încât aceasta să asigure o accesibilitate crescută pentru cetățeni, înlocuirea totală a flotei de autobuze cu mijloace de transport nepoluante – autobuze electrice, dar și autobuze cu hidrogen - , benzi dedicate, o rețea coerentă de piste pentru biciclete.

La începutul dezbaterii, primarul Emil Boc a prezentat stadiul proiectelor majore de infrastructură care vor duce la dezvoltarea Clujului și zonei sale metropolitane în următoarele decenii.

Pe scurt, viziunea noastră este următoarea: Clujul gândește în limbaj metropolitan și în termeni precum verde, digital și rezilient. Trenul metropolitan va dezvolta economic Clujul metropolitan și va asigura o mobilitate verde nepoluantă, precum și atragerea de investiții străine, pe un areal de aproape 49 de kilometri. Acesta va porni de la infrastructura de cale ferată existentă, iar studiul de fezabilitate va fi gata în luna august a acestui an. Am extins proiectul până la comuna Gârbău și vom avea stații noi inclusiv pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, la Tetarom, la Clujana, dar și la aeroport. Acest proiect practic leagă gara de aeroport și este finanțabil pe fonduri europene, fiind inclus în Planul de Redresare și Reziliență. Metroul va porni din capătul Floreștiului, va merge pe la Spitalul regional de urgență și va ajunge la podul Ira, unde se intersectează cu trenul metropolitan. Aici avem în vedere două ramificații: una spre Sopor și una spre Bulevardul Muncii, pentru a conecta mai bine și zona de nord a orașului, care va fi un punct major de dezvoltare. 

Centura metropolitană este al treilea proiect major al Clujului, care va avea punctul de pornire la capătul Gilăului,va urma culoarul Someșului,va intra în Cluj-Napoca la nodul N print-un pasaj suprateran, va merge pe Calea Turzii și va face apoi culoar direct de la Selgros în Bulevardul Muncii și va ajunge la centura Apahida-Vâlcele. Acest proiect are 11 noduri pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca și 20 de noduri de legătură în total, ceea ce înseamnă scoaterea în integralitate a traficului nenecesar din Cluj-Napoca. Este un proiect prins în Planul de Redresare și Reziliență, are finanțare asigurată, practic suntem în etapa finală realizării studiului de fezabilitate, obținerea acordului de mediu, avizele ministeriale și apoi urmează aprobarea de către Guvern a culoarului de expropiere și licitația de proiectare și execuție. Acest proiect a făcut pași majori și consistenți, chiar dacă este de o dificultate majoră. Un alt proiect important este pasajul de peste Tăietura Turcului de la Tetarom, ce va fi realizat cu ocazia electrificării căii ferate Cluj-Bihor. Conectarea Clujului la autostradă este un proiect care se află aproape de faza de începere a licitației de proiectare și execuție și care va scoate din oraș tot traficul care vine dinspre Turda, București și astăzi se descarcă la Nădășel, după care trece prin Cluj-Napoca. Un alt culoar de mobilitate urbană internă în Cluj-Napoca pornește de la Câmpul Pâinii până la Gară, pe o lungime de 3 km, paralel cu calea ferată și care se integrează în dezvoltarea zonei de nord. De asemenea vom avea un culoar verde, pe malul Someșului, de la Gilău până la Apahida. Noi avem un proiect în municipiul Cluj-Napoca de revitalizare a malurilor Someșului, dar ne dorim integrarea acestuia cu proiecte similare în comunele învecinate, Florești, Gilău și Apahida”, a explicat primarul Emil Boc, care a concluzionat că pe termen lung „orașul se pregătește pentru era post mașină”.

Experții Băncii Mondiale au subliniat faptul că obiectivul numărul 1 pe termen lung al noii strategii va fi un oraș inteligent conectat. Astfel, noua strategie va pune accent pe sprijinirea tranziției la o mobilitate urbană sustenabilă, multimodală și cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, care să se concretizeze într-o scădere cu minim 15 puncte procentuale a ponderii cetățenilor care utilizează zilnic autoturismul până în anul 2030.

De asemenea, printre altele, se are în vedere crearea de culoare verzi albastre de mobilitate sustenabilă atât de-a lungul principalului curs de apă, râul Someșul Mic, precum și pe cursurile secundare precum pârâurile Becaș, Nadăș sau Calvaria.

Direcțiile strategice de dezvoltare se vor contura în jurul proiectelor din programul Oraș pentru pietoni, care promovează un oraș prietenos cu mersul pe jos, iar pe plan metropolitan este importantă corelarea noilor planuri urbanistice generale astfel încât planificarea dezvoltării urbane să se facă în jurul noilor proiecte majore.

Vom corela Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, dar și cu Planul de Amenajare a Teritoriului județului Cluj, realizat de Consiliul Județean, de asemenea în parteneriat cu Banca Mondială. Aceste documente strategice, odată finalizate vor intra în dezbatere publică și vor fi postate în integralitate pe site ul Primăriei Cluj-Napoca. Prin urmare, va mai exista ocazia să fie amendate, astfel încât înainte de aprobarea în Consiliul Local să avem cele mai bune și complete strategii, atât pentru municipiul Cluj-Napoca, cât și pentru zona metropolitană”, a explicat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca și totodată coordonatorul CIIC.

Această dezbatere a fost parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’, finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

unnamed.png

Comentarii Facebook