Expertul care trage alarma: România tratează energia cu ordonanțe de urgență, în timp ce UE cere reguli clare. „Amenzile pot fi plătite”

Chisăliță (AEI): România tratează energia prin improvizații legislative, în timp ce UE cere reguli și investiții

România riscă să piardă mult mai mult decât amenzile din procesele de infringement în domeniu energiei. Asta susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată joi, în care trage un semnal de alarmă despre modul în care statul român gestionează politica energetică, potrivit agerpres.

Problema reală, spune Chisăliță, nu sunt dosarele de infringement în sine. Acestea sunt, în opinia sa, „doar partea vizibilă a aisbergului". Dincolo de ele se află o deficiență structurală: după aproape două decenii de apartenență la UE, România continuă să regleze piața energiei prin intervenții administrative, măsuri excepționale și modificări legislative repetate, în loc să construiască un cadru stabil și predictibil.

„Nicio companie nu poate planifica investiții de miliarde de euro într-un mediu în care o ordonanță de urgență poate modifica radical condițiile economice ale unui proiect", avertizează Chisăliță.

Expertul recunoaște că intervențiile din perioada crizei energetice au avut o justificare parțial legitimă, protejarea consumatorilor. Însă ceea ce trebuia să fie temporar a devenit, în practică, un model de guvernare: plafonări, obligații de vânzare la preț fix, restricții indirecte la export, modificări legislative succesive. Rezultatul: o piață tot mai impredictibilă.

Problema nu e amenda, ci credibilitatea

Procedurile deschise de Comisia Europeană privind piața gazelor și a energiei electrice nu sunt dispute tehnice, explică Chisăliță. Ele pun în discuție principiile de bază ale pieței europene, prețuri formate liber, circulație liberă a energiei, concurență nedistorsionată.

România se află, în acest moment, într-o poziție paradoxală: solicită investiții masive în producție, rețele și stocare, dar transmite simultan investitorilor că regulile se pot schimba peste noapte. La problemele de reglementare se adaugă și altele: proceduri de autorizare lente, dificultăți de racordare la rețea, capacitate instituțională limitată și întârzieri în implementarea regulilor privind eficiența energetică și regenerabilele.

Chisăliță menționează și noile reguli REMIT ale UE, prin care sunt monitorizate manipularea pieței, raportarea insuficientă a tranzacțiilor și lipsa supravegherii eficiente. România nu se află deocamdată în centrul acestor investigații, dar expertul avertizează că vulnerabilitățile există.

„Amenzile pot fi plătite. Costul adevărat este pierderea credibilității", spune Chisăliță. Fiecare procedură de infringement transmite investitorilor și instituțiilor financiare că România are dificultăți în a respecta regulile pe care și le-a asumat.

Ce riscă România pe termen lung

Tranziția energetică europeană va mobiliza sute de miliarde de euro în următorul deceniu. Țările care oferă stabilitate și predictibilitate vor atrage investițiile. Cele care persistă în improvizație riscă să rămână la periferie.

Dacă nu reușește să construiască o piață energetică modernă și competitivă, România va pierde șansa de a deveni unul dintre actorii energetici importanți ai Europei de Sud-Est  un cost, spune Chisăliță, „infinit mai mare decât orice amendă impusă de Bruxelles".