Anunțul care schimbă tot în energie: După parcurile solare și eoliene, România intră în goana după baterii. Ce pregătește acum Ministerul Energiei

România vrea 10 GW de solar și eolian până în 2030. Ministerul Energiei mută accentul pe stocare

România și-a asumat să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană până la sfârșitul deceniului, iar în perioada următoare Ministerul Energiei își va muta atenția către stocare, în special în baterii, a declarat marți secretarul de stat Cristian Bușoi, potrivit agerpres.

Oficialul a vorbit la o conferință despre eficiență energetică organizată de AHK România și a spus că, după valul de investiții în producție, urmează partea care lipsește din sistem: capacitatea de a păstra energia produsă.

„Ne vom concentra, în săptămânile și lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu numai. Bineînțeles, stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile și anii care urmează", a spus Bușoi. El a precizat că schema va fi anunțată prin viitorul Fond de Modernizare și că cel mai probabil un memorandum pe această temă va fi aprobat în cursul acestei săptămâni.

Peste 10 miliarde de euro angajate, dar doar două mai sunt disponibile

Bușoi a arătat că statul a angajat deja peste 10 miliarde de euro în diferite programe energetice — rețele de distribuție, producție, transformarea complexului energetic din Valea Jiului, contracte pentru diferență — și că au mai rămas la dispoziție puțin peste două miliarde de euro.

Presiunea vine din calendar. Proiectele trebuie finalizate în 2030, ceea ce înseamnă că ultimele apeluri de finanțare trebuie lansate cel târziu în 2028. „Trebuie să vedem unde ne concentrăm în următorii, să zicem, doi ani", a spus secretarul de stat.

Ministerul Energiei a încheiat recent, prin PNRR, un program de eficiență energetică pe echipamente: 40 de proiecte, în valoare de 64 de milioane de euro, cu cofinanțare, termenul-limită fiind 31 august. Urmează o schemă nouă de 150 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, destinată companiilor incluse în schema EU ETS.

Pe partea de regenerabile, Bușoi a amintit un proiect PNRR de peste 200 de milioane de euro, cu 30 de proiecte cofinanțate, și schema de contracte pentru diferență, de peste 3 miliarde de euro pe următorii 15 ani, împărțită în trei etape, care garantează un preț de vânzare pentru investitori.

Secretarul de stat a spus că România s-a angajat, prin noua legislație adoptată tot în cadrul PNRR, să renunțe la finanțarea directă a unei părți din investiția inițială și să folosească în schimb scheme de ajutor de stat. Motivul: „Acum piața este matură, acum producția de electricitate din surse regenerabile este, mai mult sau mai puțin, un business case".

Pe hidro, oficialul a admis că mai multe proiecte au fost blocate de contestații venite din partea unor ONG-uri, dar a spus că legislația s-a schimbat între timp și că unele dosare au fost deblocate. Geotermalul rămâne, în viziunea ministerului, o soluție mai degrabă pentru termoficare decât pentru producția de electricitate.