România, campioana UE la „gaura” de TVA! Statul pierde miliarde de euro, iar veniturile fiscale rămân printre cele mai mici din Europa

România are în continuare una dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană atunci când vine vorba despre colectarea taxelor și veniturile care ajung efectiv la bugetul de stat. Potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal, țara noastră rămâne pe penultimul loc în UE în ceea ce privește veniturile fiscale și ocupă primul loc în clasamentul european al deficitului de încasare a TVA.

Deși în 2025 veniturile bugetare au crescut, diferența față de media Uniunii Europene rămâne foarte mare. Mai grav, statul român pierde anual miliarde de euro din TVA care, teoretic, ar trebui să ajungă la buget.

România încasează mult mai puțin decât media europeană

În 2025, veniturile bugetare totale ale României au ajuns la 35,4% din PIB, potrivit metodologiei ESA 2010. Este o creștere de 1,4 puncte procentuale față de 2024. Și veniturile fiscale au crescut, de la 28,7% la 29,2% din PIB.

Creșterea nu este însă suficientă pentru a schimba poziția României în clasamentul european. Media veniturilor bugetare la nivelul UE27 este de 46,4% din PIB, ceea ce înseamnă că România se află cu aproximativ 11 puncte procentuale sub media europeană.

În cazul veniturilor fiscale, media UE este de 40,4% din PIB, cu 11,2 puncte procentuale peste nivelul României.

Astfel, România continuă să fie una dintre țările cu cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană.

România este depășită și de state din regiune

Situația devine și mai evidentă atunci când România este comparată cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Croația are venituri bugetare de 47,1% din PIB și venituri fiscale de 39,3%. Slovenia are, de asemenea, venituri bugetare de 47,1% din PIB și venituri fiscale de 39,1%. Polonia ajunge la 43,6% din PIB în cazul veniturilor bugetare și la 37,6% în cazul veniturilor fiscale.

Chiar și Bulgaria stă mai bine la acest capitol. Veniturile bugetare ale României sunt cu 2,7 puncte procentuale sub cele ale Bulgariei, în timp ce veniturile fiscale sunt cu 0,9 puncte procentuale mai mici. Cu alte cuvinte, România nu este doar în urma economiilor occidentale ale UE, ci și a unor state din regiune cu niveluri comparabile de dezvoltare.

Cea mai mare gaură de TVA din Uniunea Europeană

Una dintre cele mai mari probleme scoase în evidență de raport este colectarea TVA. Conform celor mai recente evaluări prezentate în studiul anual al Comisiei Europene din decembrie 2025, deficitul de încasare a TVA în România a crescut de la 26,7% în 2022 la 30% în 2023.

În termeni financiari, acest procent reprezintă aproximativ 9,2 miliarde de euro. România ocupă astfel primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește „gaura” de TVA.

La nivelul UE27, deficitul mediu de încasare a TVA a crescut de la 7,9% în 2022 la 9,5% în 2023. Prin urmare, deficitul României este de aproximativ 3,2 ori mai mare decât media europeană.

Ce înseamnă, de fapt, „deficitul de TVA”

Termenul poate suna tehnic, însă explicația este simplă. Deficitul de încasare a TVA reprezintă diferența dintre banii pe care statul ar trebui să îi încaseze teoretic dacă toate obligațiile fiscale ar fi respectate și suma pe care o colectează în realitate administrația fiscală.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din TVA-ul care ar trebui să intre în buget dispare din cauza neconformării fiscale, fraudei și altor probleme de colectare. Iar suma este uriașă.

Pentru comparație, în primele șapte luni ale acestui an, statul român a plătit creditorilor peste 40 de miliarde de lei sub formă de dobânzi aferente datoriei guvernamentale. Valoarea „găurii” de TVA este cu aproximativ 8 miliarde de lei mai mare decât această sumă.

România încasează foarte puțin TVA chiar și după majorarea taxelor

Problema colectării devine și mai importantă după modificările fiscale adoptate în 2025. Deși cotele de TVA au fost majorate prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie 2025, România s-a situat în continuare pe ultimul loc între statele din Europa Centrală și de Est atât în privința ponderii încasărilor din TVA în PIB, cât și raportat la nivelul cotei medii ponderate de TVA.

Asta arată că majorarea unei taxe nu înseamnă automat și o colectare mai bună. Dacă statul nu reușește să identifice și să recupereze TVA-ul care este deja datorat, o creștere a cotelor poate pune presiune în primul rând pe contribuabilii care respectă legislația.

De unde vin banii statului român

Raportul Consiliului Fiscal arată și o particularitate importantă a sistemului fiscal din România: statul se bazează foarte mult pe taxele indirecte și pe contribuțiile sociale. În 2025, impozitele directe au reprezentat doar 21,6% din totalul veniturilor fiscale din România. Media UE27 a fost de 32,9%.

În schimb, impozitele indirecte au reprezentat 38,4% din veniturile fiscale românești, peste media europeană de 31,7%. Contribuțiile de asigurări sociale au avut o pondere de 40,1%, față de 35,4% la nivelul UE.

Astfel, impozitele indirecte și contribuțiile sociale au reprezentat împreună 78,4% din veniturile fiscale ale României. Este o structură fiscală care pune o mare parte din povara finanțării statului pe consum și pe veniturile din muncă.

România are contribuții sociale ridicate

În ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale, România nu se află însă la coada clasamentului. În 2025, încasările din CAS s-au menținut la 11,7% din PIB, în condițiile unei cote legale de contribuții sociale de 37,25%.

Această cotă este a cincea ca mărime dintre statele analizate. România colectează mai mult raportat la PIB decât Bulgaria, unde încasările din CAS au fost de 9,2% din PIB, la o cotă legală de 33%.

De asemenea, România este peste Ungaria, cu 10,7% din PIB la o cotă de 31,5%, și peste Lituania, cu 11,4% din PIB la o cotă de 22,4%. Problema majoră a României rămâne însă eficiența generală a sistemului de colectare și capacitatea administrației fiscale de a aduce la buget toate veniturile datorate.

Consiliul Fiscal: administrația fiscală trebuie modernizată

Raportul Consiliului Fiscal pune problema și la nivelul administrației fiscale. Potrivit documentului, nivelul scăzut al veniturilor bugetare și fiscale este explicat atât prin cotele de impozitare mai reduse, cât și prin eficiența insuficientă a administrației fiscale. Raportul vorbește despre erori repetate în construcția regimului fiscal, despre ignorarea necesității de creștere a veniturilor fiscale și despre un aparat fiscal care nu a fost modernizat suficient de rapid.

Reformele au fost lente și parțiale, iar aplicarea legislației a permis, potrivit raportului, apariția unei „culturi a impunității”, care a favorizat fraudarea bugetului public.

Digitalizarea ANAF, soluția pentru miliardele pierdute

În acest context, digitalizarea administrației fiscale este indicată drept unul dintre cele mai importante instrumente pentru îmbunătățirea colectării. Un sistem fiscal mai bine digitalizat ar putea permite monitorizarea tranzacțiilor aproape în timp real, identificarea mai rapidă a comportamentelor suspecte și creșterea gradului de conformare voluntară.

De asemenea, digitalizarea poate contribui la reducerea economiei subterane și la combaterea fraudei fiscale. Potrivit raportului, reducerea deficitului de TVA depinde într-o măsură decisivă de adoptarea și extinderea instrumentelor digitale și de creșterea capacității ANAF de a analiza tranzacțiile economice.