Cei mai bogați români, frații „Dedeman”, vor să facă primul zgârie-nori din Cluj: Turn gigant de 160m, mall și hotel la intrarea dinspre Florești

Cei mai bogați români, Dragoș Pavăl și Adrian Pavăl, pregătesc unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din istoria Clujului. Turn de până la 160 de metri, de 33 etaje, mall uriaș, hoteluri și centru de divertisment pe fosta platformă Cora

Un nou pol urban la intrarea în Cluj dinspre Florești. Investiția pregătită în zona fostului Cora ar putea schimba definitiv imaginea orașului

Unul dintre cele mai grandioase proiecte imobiliare propuse vreodată în Cluj-Napoca se pregătește să intre în procedurile de aprobare în sedința CTATU. În spatele investiției se pare că se află grupul controlat de frații Pavăl, proprietarii imperiului Dedeman și considerați cei mai bogați români. Aceștia au preluat anul trecut dreptul de folosire a terenului de la Cora. 

Cei mai bogați români au preluat spațiul fostului hipermarket CORA din Cluj-Napoca. Noii proprietari au o avere de peste 3 miliarde de euro! - Ştiri de Cluj

Anterior, planul i-a aparținut milionarului clujean Dorin Bob, care și-a dorit un turn de 40 de etaje, un mall și alte blocuri de locuințe de dimensiuni mai mici. Există din 2024 și un aviz de oportunitate. 

Acum povestea se reia. Documentația de urbanism a fost depusă de SC CLUJ-NAPOCA ESTATE SRL, cu sediul în  Bucuresti, Str. Dudesti-Pantelimon, nr. 73-76. Proiectant este ARHIMOBIL SRL, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, str.Anatole France nr. 43, iar data elaborarii: IUNIE 2026.

Documentația depusă pentru zona fostului hipermarket Cora, actualul Carrefour, dezvăluie planurile pentru transformarea completă a unuia dintre cele mai importante terenuri de la intrarea în municipiu dinspre Florești.

Proiectul vizează realizarea unui ansamblu urban mixt de proporții, care va include un nou mall, hoteluri, apart-hoteluri, birouri, servicii medicale, zone de agrement și divertisment, spații comerciale de mari dimensiuni și clădiri înalte care vor redefini silueta orașului.

Cel mai spectaculos element este posibilitatea construirii unei clădiri apart hotel cu birouri, cu o înălțime de până la 160 de metri, echivalentul a 2S+P+33 etaje.

Aproape 8 hectare în prima etapă. Întregul proiect depășește 18 hectare

Potrivit documentației urbanistice, investiția este împărțită în două etape. Prima etapă, aflată acum în procedura de aprobare, se întinde pe o suprafață de 76.950 de metri pătrați, adică aproape 7,7 hectare.

Zona este amplasată strategic între:

• Bulevardul 1 Decembrie 1918;
• râul Someșul Mic;
• limita administrativă dintre Cluj-Napoca și Florești;
• terenurile Ștrandului Sun.

În forma completă analizată încă din 2018, întregul masterplan depășește 18 hectare și include inclusiv terenul pe care funcționează în prezent centrul comercial Carrefour.

Investitorii au decis însă etapizarea dezvoltării, astfel încât actuala documentație se referă exclusiv la prima fază.

De la centru comercial clasic la „Entertainment Mall”

Documentele arată că dezvoltatorii nu urmăresc realizarea unui simplu centru comercial.

Conceptul central al investiției este un „Entertainment Mall”, descris ca un spațiu destinat petrecerii timpului liber la scară metropolitană.

Practic, noul complex ar urma să combine:

• centre comerciale;
• zone de divertisment;
• activități sportive;
• funcțiuni culturale;
• restaurante;
• servicii;
• spații pentru evenimente;
• zone de recreere în aer liber.

Potrivit documentației, această funcțiune este gândită să devină principalul magnet al întregii investiții și să atragă vizitatori nu doar din Cluj-Napoca, ci și din Florești și din restul regiunii.

Mai mult, activitățile nu se vor limita la interiorul clădirilor. Dezvoltatorii propun extinderea zonelor de agrement către malul Someșului, prin amenajări exterioare ample.

Hoteluri, apart-hoteluri și birouri

Noua zonă urbană nu va avea doar funcțiuni comerciale. În lista utilizărilor permise apar explicit:

• hoteluri;
• apart-hoteluri;
• clădiri de birouri;
• servicii medicale;
• centre de sănătate;
• servicii de întreținere corporală;
• showroom-uri;
• funcțiuni educaționale complementare;
• servicii publice.

Practic, investitorii urmăresc dezvoltarea unui veritabil cartier economic și de servicii, nu doar a unui centru comercial.

Turnuri care vor schimba panorama orașului

Una dintre cele mai importante informații din documentație se referă la regimul de înălțime. Regulamentul urbanistic permite edificarea unor clădiri de până la 160 de metri înălțime. Pentru comparație, cele mai multe clădiri din Cluj au sub 50 de metri.

Studiul de conformare spațial-volumetrică care stă la baza PUZ-ului recomandă explicit amplasarea unor volume foarte înalte pentru:

• marcarea intrării în municipiu;
• redefinirea imaginii urbane;
• crearea unui reper vizual metropolitan;
• echilibrarea siluetei orașului.

Arhitecții afirmă că noile turnuri ar urma să funcționeze ca un „semn urban” vizibil de la mare distanță pentru cei care intră în Cluj dinspre Florești și Oradea. Întrebarea este dacă vrem așa ceva în Cluj. 

Dacă varianta finală va fi aprobată, zona Cora ar putea deveni una dintre cele mai importante concentrații de clădiri înalte din Transilvania. Și probabil și de trafic, având în vedere ce se întâmplă în zonă deja. 

Legături directe cu Centura Metropolitană- Dar Clujul este in faza „pe hârtie” cu Centrura Metropolitană

Proiectul este gândit în corelare directă cu viitoarea Centură Metropolitană a Clujului. Dar Clujul este în faza „pe hârtie” cu centura metropolitană. 

Între timp, traseul centurii a fost stabilit definitiv, iar documentația preia toate restricțiile și rezervările de teren necesare pentru realizarea infrastructurii rutiere.

Astfel, o parte din terenurile aflate în proprietatea dezvoltatorului vor fi afectate de:

• culoarul centurii;
• zonele de protecție;
• retragerile impuse de infrastructură.

Urbanistic, investiția este proiectată să funcționeze împreună cu viitoarele noduri de trafic metropolitan.

Cum va fi rezolvat traficul

Circulația reprezintă una dintre cele mai sensibile teme ale proiectului.

În prezent accesul se realizează din sensul giratoriu existent de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918.

Pentru noul ansamblu sunt prevăzute:

• drumuri de incintă;
• accese auto reorganizate;
• stații pentru transportul public;
• trasee pietonale;
• infrastructură pentru biciclete;
• parcări la sol;
• parcări subterane;
• parcări supraterane.

Numărul exact al stațiilor de transport în comun și poziționarea acestora vor fi stabilite prin studii de trafic suplimentare.

Documentația menționează și realizarea unor capacități de parcare care să depășească cerințele minime prevăzute de legislație.

Deocamdată, s-a dat deja avizul de principiu de circulație. 

Coridor verde pe malul Someșului

Una dintre componentele importante ale proiectului este deschiderea zonei către Someș.

În partea nordică va fi păstrat culoarul verde al râului.

Dezvoltatorii propun:

• spații verzi publice;
• trasee pietonale;
• piste pentru biciclete;
• zone de relaxare;
• mobilier urban;
• spații pentru activități în aer liber.

În plus, se dorește conectarea traseelor existente de pe malurile Someșului din Cluj cu rețeaua care va continua spre Florești.

Astfel, pentru prima dată, ar putea exista o conexiune continuă pentru pietoni și bicicliști între Parcul Rozelor și zona metropolitană vestică.

Îngroparea liniilor electrice și reorganizarea terenului

Documentația prevede și modificări importante ale infrastructurii existente.

O parte din liniile electrice aeriene de înaltă tensiune vor fi introduse în subteran.

Acest lucru va permite:

• eliberarea unor suprafețe importante;
• amenajarea de spații verzi;
• realizarea unor terenuri sportive;
• dezvoltarea zonelor de agrement.

O parte a infrastructurii electrice va rămâne însă aeriană, fiind menținute coridoarele de protecție necesare.

Indicatori urbanistici generoși

Pentru zonele principale de dezvoltare sunt prevăzuți indicatori urbanistici semnificativi.

Procentul maxim de ocupare a terenului ajunge la 60%.

Coeficientul de utilizare poate urca până la:

• 3,8 în zona EcA;
• 2 în zona EcB.

Aceste valori permit dezvoltări ample și justifică apariția clădirilor de mari dimensiuni și a turnurilor propuse.

Tehnologii verzi și eficiență energetică

Regulamentul urbanistic impune și o serie de măsuri de sustenabilitate.

Printre acestea se numără:

• panouri fotovoltaice;
• panouri solare;
• pompe de căldură;
• utilizarea apelor pluviale pentru irigarea spațiilor verzi;
• plantarea arborilor în parcări;
• minimum 20% spații verzi amenajate.

Mii de locuri de muncă și un nou centru economic

Autorii proiectului estimează că proiectul va genera efecte economice importante. Pe lângă taxele și impozitele locale, investiția ar urma să creeze un nou pol economic în vestul municipiului.

Se estimează apariția a numeroase locuri de muncă în:

• retail;
• servicii;
• hotelărie;
• sănătate;
• administrație;
• activități recreative;
• mentenanță și operare.

O nouă poartă de intrare în Cluj- Dar cât de aglomerată?

Dincolo de cifre și indicatori urbanistici, proiectul propus în zona fostului Cora reprezintă una dintre cele mai ambițioase transformări urbane planificate în ultimii ani la Cluj-Napoca.

Dacă va primi toate avizele necesare și va fi implementat în forma prezentată, ansamblul va modifica radical imaginea intrării vestice în municipiu și ar putea deveni unul dintre cele mai importante centre comerciale, de divertisment și servicii din întreaga regiune de nord-vest a României.

Pe de altă parte, însă deși documentația urbanistică prevede noi soluții de circulație și corelarea cu viitoarea Centură Metropolitană, proiectul ridică inevitabil întrebări privind impactul asupra traficului. Zona fostului Cora este deja unul dintre cele mai aglomerate puncte de acces în municipiu, iar adăugarea unui nou mall, a unui centru regional de divertisment, a hotelurilor și spațiilor de birouri ar putea genera un aflux masiv de autoturisme. Investiția riscă să transforme una dintre cele mai aglomerate intrări în Cluj într-un adevărat punct de blocaj urban dacă Centura Metropolitană și noile conexiuni rutiere nu vor fi realizate înaintea dezvoltării proicetului imobiliar.