BNR: Inflația va coborî la 2,7% la începutul lui 2028. Conflictul din Orientul Mijlociu pune totul sub semnul întrebării

Banca Națională a României proiectează o rată anuală a inflației de 5,5% la finalul lui 2026, urmată de o scădere la 2,9% în decembrie 2027 și 2,7% în martie 2028. Sunt cifrele din cel mai recent Raport trimestrial asupra inflației, publicat în mai 2026 — dar BNR avertizează că totul depinde de ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, potrivit agerpres.

Înainte de scăderea spre aceste ținte, prețurile mai au de urcat. BNR anticipează că rata anuală a inflației va atinge 10,3% în iunie 2026, un maxim temporar, generat în principal de tensiunile energetice legate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Revenirea vine în trimestrul III, când dinamica inflației este așteptată să scadă cu aproximativ 4,6 puncte procentuale. Motivul principal: ies din calculul de referință majorările de prețuri din iulie-august 2025, care au „umflat" artificial comparațiile față de aceeași perioadă.

La asta se adaugă o potențială detensionare a piețelor globale de energie și un deficit de cerere internă — adică oamenii cheltuie mai puțin, ceea ce temperează prețurile.

Dezinflația depinde de consolidarea fiscală

Pe restul orizontului de prognoză, BNR mizează pe reducerea graduală a inflației, susținută în principal de procesul de consolidare fiscală, altfel spus, de tăierea cheltuielilor publice și echilibrarea bugetului.

Inflația de bază, care exclude energia și alimentele volatile, este proiectată la 4,8% în decembrie 2026, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028. Față de raportul anterior, prognozele sunt mai pesimiste până la mijlocul lui 2027. Pentru finalul anului curent, estimarea a fost revizuită în sus cu 1,6 puncte procentuale. Doar pentru decembrie 2027 cifrele rămân similare cu ce se anticipa anterior.

BNR identifică mai multe scenarii care ar putea deraia traiectoria dezinflației.

Extern, criza energetică ar putea fi amplificată dacă traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționat. La asta se adaugă atacuri asupra infrastructurii critice care afectează aprovizionarea cu alte materii prime strategice.

Intern, dacă tensiunile de pe piețele energetice globale persistă, România ar putea fi lovită de un șoc inflaționist suplimentar.

Concluzia din raport este directă: „tabloul macroeconomic din prezent este dominat de riscuri de tip stagflaționist" — adică inflație ridicată combinată cu creștere economică slabă, cel mai dificil scenariu de gestionat pentru orice bancă centrală.