Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control după arbitrajul pierdut cu Pizzarotti. România e bună de plată cu 340 milioane lei: „S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică”/ CNAIR: „Nu e vina noastră”

Ministerul Transporturilor urmează să trimită Corpul de Control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), după pierderea unui arbitraj major în fața constructorului italian Impresa Pizzarotti & C S.p.A.. În urma acestuia statul român a fost obligat să achite despăgubiri de aproximativ 340 de milioane de lei, sumă care continuă să crească din cauza dobânzilor și penalităților, conform Economedia.

Decizia a fost anunțată public de secretarul de stat Horațiu Cosma, care a ridicat semne de întrebare privind modul în care a fost gestionat acordul semnat în anul 2021 pentru limitarea pierderilor financiare ale statului.

„Am cerut un document extrem de serios de la compania de drumuri. Discutăm cu domnul ministru, o să trimitem probabil și corpul de control acolo, să vedem ce doamne-ferește s-a întâmplat. L-am informat (pe premierul Ilie Bolojan, n.r.)”, a afirmat oficialul.

Situația este legată de un litigiu complex privind Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din ultimii ani.

România, obligată să plătească 340 de milioane de lei în urma arbitrajului

Conflictul juridic dintre CNAIR și constructorul italian Impresa Pizzarotti are la bază întârzierile apărute în execuția Lotului 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda.

Potrivit datelor oficiale și informațiilor din dosar, tribunalul arbitral a decis că statul român trebuie să plătească despăgubiri de peste 340 de milioane de lei, sumă care crește lunar cu aproximativ 2 milioane de lei din dobânzi și penalități.

Un element central al disputei îl reprezintă un acord semnat în noiembrie 2021, prin care CNAIR încerca să limiteze expunerea financiară a statului la aproximativ 149,6 milioane de lei. Acest acord a fost însă considerat nevalabil în arbitraj, ceea ce a dus la creșterea semnificativă a obligațiilor financiare.

Secretarul de stat Horațiu Cosma: „S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică”

Secretarul de stat Horațiu Cosma a criticat modul în care a fost încheiat acordul din 2021, susținând că acesta nu a respectat forma legală necesară pentru a produce efecte în arbitraj.

„(Acordul, n.r.) nu a fost semnat cum trebuie, nu a fost legalizat la notar, nu a fost prezentat în formatul legal. Deci, pe vicii de procedură, cineva s-a împiedicat și a spus «nu îl iau în considerare». S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică, care nu a fost luată în considerare și, în loc să plătim maxim 150 de milioane de lei, astăzi plătim 340 de milioane”, a declarat Horațiu Cosma, pentru Economedia.

Acesta a mai precizat că a discutat cu ministrul interimar al Transporturilor despre trimiterea Corpului de Control la CNAIR și că situația a fost adusă și în atenția premierului.

CNAIR: „Întârzierile au fost generate de un ansamblu de factori obiectivi”

În reacția oficială transmisă în legătură cu proiectul Sebeș–Turda, CNAIR susține că întârzierile nu pot fi atribuite exclusiv companiei și că acestea au fost cauzate de o serie de factori obiectivi.

„Întârzierile au fost generate de un ansamblu de factori obiectivi, niciunul imputabil exclusiv CNAIR: exproprieri îndelungate, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și autorizațiilor, descoperiri arheologice, condiții geotehnice diferite de cele din studiul de fezabilitate.”

Instituția mai arată că, din 2016, antreprenorul a formulat 30 de revendicări, analizate de inginer și de Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD), unele fiind admise parțial.

Contractul și derularea proiectului

Potrivit datelor tehnice transmise de CNAIR, contractul pentru Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda a fost semnat la 14.11.2014 între CNAIR și Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcții SRL.

Datele principale ale proiectului sunt următoarele:

• valoare: 541.739.137,21 lei fără TVA
• durată: 22 luni (4 luni proiectare + 18 luni execuție)
• începere: 02.12.2014
• termen inițial finalizare: 01.10.2016
• deschidere trafic etapizat: 30.11.2020 (km 0+000 – km 15+500)
• recepție la terminarea lucrărilor: 30.12.2021
• garanție prelungită până la 07.06.2027

CNAIR susține că prelungirea garanției a fost o măsură de protejare a intereselor patrimoniale, în contextul defectelor constatate ulterior.

Facturile de penalități și declanșarea litigiului

CNAIR arată că, în contextul întârzierilor, a emis facturi de penalități la data de 15.07.2021, în baza obligațiilor contractuale.

„15.07.2021: CNAIR a emis facturile de penalități, în executarea obligațiilor de diligență contractuală.”

Ulterior, antreprenorul a contestat aceste măsuri și a deschis litigii, ajungându-se la arbitrajul internațional.

Acordul din 19 noiembrie 2021: punctul central al disputei

Un element esențial al cazului îl reprezintă acordul semnat în 19.11.2021 între CNAIR și antreprenor, document prin care se încerca limitarea expunerii financiare a statului.

CNAIR susține că acest acord a fost negociat în condiții favorabile statului:

„Cadrul litigiului: toate pretențiile Antreprenorului existente la data Acordului sunt deja formulate în dosarul 29/2020, iar Antreprenorul renunță expres și integral la orice alte pretenții privind evenimente cunoscute neformulate până atunci. CNAIR nu renunță la propriile drepturi.”

Instituția mai arată că:

„Plafonul maximal: compensația maximă acordabilă Antreprenorului – 149.661.800 lei net + TVA (≈179,6 mil. lei total).”

CNAIR susține că, în lipsa acestui acord, expunerea financiară putea ajunge la peste 527 milioane de lei.

„raportul financiar din dosar evalua pretențiile la 527.573.427,80 lei – aproape 3,5 ori mai mult.”

CNAIR: „Acordul a redus expunerea de la 527 milioane la 149 milioane”

Compania afirmă că acordul din 2021 a fost o măsură de protecție a fondurilor publice.

„Acordul din 19.11.2021 a fost o soluție negociată, legală și valabilă, prin care expunerea CNAIR a fost redusă de la peste 527 mil. lei la maxim 149,6 mil. lei net – o reușită majoră în interesul fondurilor publice.”

De asemenea, CNAIR respinge ideea că documentul ar fi fost nelegal sau fără efecte juridice.

„Acordul îndeplinește integral condițiile art. 1179 C. civ. (capacitate, consimțământ, obiect determinat, cauză licită), iar forma înscrisului sub semnătură privată este suficientă.”

CNAIR: reacție dură la hotărârea arbitrală

CNAIR critică modul în care tribunalul arbitral a interpretat acordul din 2021.

„Tribunalul Arbitral a refuzat să recunoască efectele juridice ale Acordului, apreciind că Antreprenorul ar putea majora pretențiile peste plafonul de 149.661.800 lei.”

Instituția susține că tribunalul ar fi confundat două concepte juridice distincte:

„calificând greșit Acordul ca renunțare la judecată, a invocat lipsa autentificării (...) cerințe inaplicabile unui contract bilateral substanțial.”

CNAIR mai afirmă că hotărârea arbitrală ar crea un precedent periculos:

„Hotărârea creează un precedent periculos, descurajând acordurile amiabile și afectând securitatea raporturilor juridice, transparența și previzibilitatea bugetară.”

Reacția CNAIR: contestație și acțiuni în instanță

În urma deciziei arbitrale, CNAIR a demarat mai multe acțiuni juridice:

„A formulat acțiune în anulare împotriva Sentinței Arbitrale nr. 92/26.11.2025 (...) dosar nr. 7937/2/2025, pe rolul Curții de Apel București.”

Instituția a anunțat și demersuri suplimentare:

„Va iniția un arbitraj distinct privind constatarea legalității Acordului.”

Impact financiar și bugetar

Potrivit datelor transmise de CNAIR, compania a inclus necesarul de plată în bugetul instituției:

• 386,8 milioane lei necesar total
• 325,3 milioane lei aferenți dosarului arbitral

CNAIR a propus și eșalonarea plăților:

„29.04.2026 (...) CNAIR a propus Antreprenorului eșalonare în 3 tranșe a sumei de 179.629.566 lei – soluție responsabilă raportată la realitatea bugetară.”

De asemenea, instituția susține că executarea silită nu va afecta alte proiecte majore:

„Executare silită: exclusiv asupra veniturilor proprii ale CNAIR, fără afectarea fondurilor de la bugetul de stat, PNRR sau Programul de Transport.”

În finalul poziției oficiale, CNAIR își apără acțiunile și modul de gestionare a proiectului:

„CNAIR a acționat cu bună-credință și în deplină conformitate cu prevederile contractuale și legale.”

Instituția mai susține că acordul din 19.11.2021 a fost o soluție negociată, legală și valabilă și că a introdus acțiune în anulare pentru a folosi toate mijloacele legale pentru apărarea intereselor statului și a fondurilor publice.