Aeroporturile regionale din România „prind aripi” cu bani europeni: Clujul, în prim-planul marilor investiții. Cum va arăta acesta în următorii ani
Aeroporturile regionale din România au intrat, în ultimii ani, într-o etapă accelerată de modernizare și extindere, beneficiind masiv de fonduri europene pentru a-și aduce infrastructura la standarde internaționale. Din totalul celor 17 aeroporturi existente la nivel național, o bună parte au atras finanțări pentru extinderea terminalelor, modernizarea pistelor și creșterea capacității operaționale, printre beneficiari aflându-se aeroporturi-cheie precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Sibiu și Craiova.
Terminale noi și infrastructură adaptată cererii în creștere
Investițiile realizate de aeroporturile regionale au avut un obiectiv clar: pregătirea pentru creșterea traficului aerian și îmbunătățirea experienței pasagerilor. Conform Ziarului Financiar, Aeroporturi precum cele din Cluj-Napoca, Iași și Craiova au făcut pași importanți nu doar pe hârtie, ci și în teren, adăugând noi terminale și extinzând infrastructura existentă. Aceste modernizări au permis fluidizarea fluxurilor de pasageri, creșterea numărului de zboruri și atragerea de noi operatori aerieni.
Aeroporturile regionale, departe de Otopeni, dar cu visuri mari. Cluj-Napoca, unul dintre cele mai ambițioase proiecte din țară
Deși se află la o distanță considerabilă față de Aeroportul Internațional Henri Coandă, principala poartă aeriană a României , aeroporturile regionale au demonstrat că pot deveni motoare de dezvoltare regională. Prin utilizarea eficientă a fondurilor europene și prin strategii de dezvoltare bine puse la punct, acestea au reușit să transforme planurile de extindere în proiecte concrete, cu impact direct asupra economiilor locale.
Un exemplu foarte bun este Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca, care are în derulare unul dintre cele mai ambițioase programe de investiții din România. Consiliul Județean Cluj a anunțat, în vara anului trecut, un program de modernizare și extindere în valoare totală de 333 de milioane de euro. Din această sumă, 298 de milioane de euro provin din fonduri proprii, iar restul din fonduri nerambursabile și surse alternative de finanțare, inclusiv atragerea de capital privat de pe piața de capital.
2 Comentarii