Opera din Cluj, zugrăvită cu bani de la oamenii de afaceri: Din 1970 nu s-a mai modernizat. Era ca la Gherla

 

Opera Română din Cluj a beneficiat de sprijinul unui grup de oameni de afaceri reuniți în Asociația Pro Opera Transilvană, care a reușit să facă ceea ce Ministerul Culturii nu a putut din 1970 și până acum.

 

Managerul Operei, Florin Estefan, a explicat cât de greu este să primești bani publici pentru un proiect. 

 

Mi-am dorit acest sprijin pentru că suntem îngrădiți din punct de vedere legislativ în a achiziționa anumite lucruri. Nu primim aprobări sau dacă le primim nu mai primim finantare. 

 

Am nevoie, spre exemplu de o orgă de lumini, pentru că dacă îmi oferă cineva bani o pot cumpăra numai cu acordul Ministerului, așa că prefer să o primesc și e mai simplu. Mi-am dorit un sprijin extern ca să pot să mă duc să spun că am nevoie de ajutor pentru a zugrăvi coridoarele de la Operă, care nu au mai fost zugrăvite din anii 1970 și arătam ca pușcăria de la Gherla. Am zugrăvit anul trecut o parte și anul acesta nu știam cum să mai rezolv și partea cealaltă. Dvs. nu le vedeți, dar văd invitații, soliștii, dirijorii.

 

Aici ține de bunul simț al conducătorului instituții. Eu sunt de 17 ani solist în Opera din Cluj și nimeni nu a refăcut acoperișul de la depozitul din Baciu, unde polua pe decoruri atunci, când am venit eu solist. Nimeni nu a zugrăvit și nu a schimbat o lustră.

 

Eu sunt un timp gospodar, lovit în cap cu problemele acestea, pentru că îmi place să fie ordine. În această vară ca prim proiect al acestui club, care a sărit în ajutorul nostru și le mulțumesc foarte mult că s-au alăturat, acest proiect a fost să zugrăvească spațiile de anul trecut. În sfârșit e curat, alb și e lumină.

 

Mă bucur că, de asemenea, s-au identificat acele planuri originale ale clădirii, în arhivele din Budapesta. Copii ale acestor planuri vor fi aduse la Cluj pentru acest proiect măreț de renovare a clădirii care se va întâmpla cândva.

 

Există acest proiect de renovare, au fost identificați banii, iar procedura este în curs. Banca Europeană de Dezvoltare a trimis un arhitect pentru a evalua și a vedea dacă banii ceruți de partea română sunt suficienți. Problema este că dacă intrăm în renovare acum, centenarul instituției va fi în cort. Arhitectul din Marea Britanie a spus că lucrările vor dura doi ani și jumătate, dacă dăm peste o firmă serioasă”, a declarat Florin Estefan, manager general al Operei Române. 

 

Investiția făcută de Asociația Pro Opera Transilvană s-a ridicat la 55.000 de lei. Preşedintele Comitetului Director al Asociației Pro Opera Transilvană, Daniel Metz, a declarat că sprijinul oferit Operei nu are niciun ”gând ascuns”. 

 

Nu o să ne implicăm noi ca să înlocuim Opera. Rolul nostru este de a mobiliza niște bănuți, iar când Opera are nevoie să putem ajuta. Nu are nimeni nici un gând ascuns și nu trebuie să înceapă tot felul de scenarii. Să ne uităm pe partea pozitivă a lucrurilor. Partea pozitivă este foarte evidentă. În loc să luăm banii aceștia să îi cheltuim în privat, am considerat că este frumos din partea noastră să folosim acei bani la o instituție care are nevoie. Nu ne implicăm în a coordona o instituție și nu dorim să devenim noi acționari. Nu avem niciun plan politic, administrativ. Dorim numai să ajutăm”, a explicat Daniel Metz

 

Eu cred că la nivelul cetății Clujului există un număr semnificativ de oameni care îndrăgesc actul de cultură și eu sper să reușim să aducem în jurul acestei Asociații un număr tot mai mare de oameni pentru a mobiliza niște resurse financiare care să vină în sprijinul Operei. Știți și dvs că prețul biletelor este destul de redus, dar sigur sunt oameni care pe lângă acei 30 de lei pe care îi dau pentru bilet ar fi dispuși să mai dea 100 de lei pentru sprijinul Operei. Asta încercăm noi să facem și sper să reușim”, a mai spus Daniel Metz.

 

Asociația s-a fondat în august și până în septembrie a reușit să termine proiectul de zugrăvire a coridoarelor, așa cum a solicitat conducerea Operei. 



Comentarii Facebook