Patru din zece companii europene nu sunt pregătite pentru Directiva privind transparența salarială. Cum stă România

Termenul-limită bate la ușă, 7 iunie 2026, iar o bună parte din organizațiile europene nu și-au făcut temele. Un studiu realizat de SD Worx, bazat pe răspunsurile a peste 22.000 de manageri HR și angajați din 16 țări, arată că patru din zece companii nu sunt pe deplin pregătite pentru noile obligații impuse de Directiva UE privind transparența salarială, potrivit agerpres.

La nivel european, 68% dintre organizații declară că știu ce presupune directiva. În România, procentul scade la 47% — adică mai puțin de jumătate dintre companii sunt pe deplin informate, deși subiectul ar trebui să fie pe agenda oricărui departament de HR în acest moment.

Pe de altă parte, angajații români sunt ceva mai informați decât colegii lor europeni: 40% știu ce drepturi le conferă directiva, față de 34% media europeană. Chiar și așa, 60% dintre angajații din România nu au auzit de ea sau nu știu ce înseamnă concret pentru ei.

Ce obligă, de fapt, directiva

Directiva UE 2023/970 urmărește reducerea diferenței de salarizare între femei și bărbați. Practic, companiile cu peste 100 de angajați vor fi obligate să raporteze diferențele salariale pe criterii de gen și să justifice orice inegalitate. Angajatorii vor trebui să comunice salariul sau intervalul salarial chiar din etapa de recrutare, iar angajații vor putea solicita informații despre nivelurile medii de remunerare pentru munci echivalente.

În România, Ministerul Muncii a publicat la 30 martie 2026 un proiect de lege dedicat transpunerii acestei directive — primul demers legislativ coerent în domeniu, care prevede și sancțiuni pentru neconformare.

Potrivit studiului, 10% dintre managerii HR din România recunosc că au întreprins foarte puține acțiuni pentru conformare. Aproape o pătrime (22%) sunt parțial conformi, iar 66% susțin că au totul pus la punct. În companiile cu peste 1.000 de angajați, procentul celor care se declară conformi urcă la 71%.

Un alt indicator îngrijorător: doar 18% dintre organizațiile din România le oferă angajaților instrumente concrete pentru vizualizarea echității salariale: de exemplu, dashboard-uri interne. La IMM-uri, cifra scade la 16%.

Angajații, între nemulțumire și așteptare

Aproape trei din zece angajați români (28%) consideră că salariul lor nu reflectă valoarea muncii depuse. 45% îl consideră corect, iar restul sunt neutri. Angajatorii au o imagine mai roz: 65% cred că își plătesc angajații corect, iar doar 11% admit că nu o fac.

Deși 61% dintre companiile din România analizează regulat datele salariale interne, doar 38% dintre angajați simt că organizația lor chiar vrea să rezolve problema inegalităților. La femei, procentul scade la 36%.

Cu toate astea, optimismul există: 64% dintre femeile din România și tot 64% dintre bărbați se așteaptă ca transparența salarială să crească în anii următori — procente mai mari decât media europeană.

De ce contează mai mult decât pare

Transparența salarială nu mai este doar o obligație legală — devine un factor de decizie pentru candidați. 78% dintre angajații din România o consideră importantă atunci când aleg un angajator, față de 64% media europeană. Companiile care nu se pregătesc acum riscă să piardă teren atât în fața autorităților, cât și pe piața muncii.

„Transparența salarială nu trebuie percepută ca un proiect amplu și copleșitor, ci ca un proces care se construiește eficient, pas cu pas", spune Liliana Moldoveanu, Legal Manager SD Worx România.