Cum a contrat Gheorghita Mateut probele DNA Cluj impotriva lui Sorin Apostu! Citeste motivarea Curtii de Apel Cluj


Avocatul lui Sorin Apostu, Gheorghita Mateut, a declarat in fata judecatorilor de la Curtea de Apel Cluj ca probele procurilor DNA Cluj sunt simple speculatii.

"Referindu-se la temeiurile care au fost invocate pentru masura arestarii preventive, avocatul Mateut arata ca se retine ca inculpatul ar fi pretins de la inculpata D.A. (n.red. Aspazia Droniuc) foloase necuvenite, lasand sa se inteleaga ca are influenta pe langa directorul RATUC pentru a-l determina sa incheie contracte de asigurare, in conditiile in care nu exista nicio proba din care sa rezulte acest aspect. Nici macar D.A. nu declara acest lucru, aratand ca a solicitat ajutorul domnului primar, iar acesta a trimis-o la directorul RATUC, iar directorul RATUC, L.N. (n.red. Liviu Neag), fiind audiat, neaga orice interventie din partea domnului primar.

Se mai vorbeste de o pretinsa fapta constand in incheierea de contracte de consultanta juridica de catre sotia inculpatului A (n.red. Apostu), care este avocat in Baroul Cluj, neexistand nicio proba din care sa rezulte vreo legatura intre incheierea unor asemenea contracte de asistenta juridica si vreo fapta a primarului in exercitiul atributiilor de serviciu. Nici macar din inregistrarea convorbirilor telefonice nu rezulta niciun element de fapt care sa justifice asemenea temeiuri.

Se mai retine in sarcina inculpatului A. si infractiunea de instigare la spalare de bani cu privire la inculpatele A.M (n.red. Monica Apostu), sotia sa, si D.A. (n.red. Aspazia Droniuc) in vederea incheierii a 2 contracte de asistenta juridica si a 21 de facturi. Se mai retine ca scopul acestei activitati l-ar constitui ascunderea comiterii infractiunii de trafic de influenta de catre inculpat.

Arata ca nici macar nu este posibila savarsirea unei asemenea infractiuni de spalare de bani, care presupune o infractiune premisa, spalarea de bani fiind o infractiune subsecventa, presupunand ca sumele de bani care formeaza obiectul unei infractiuni de ascundere, sa aiba o provenienta infractionala, o sursa ilicita, iar inculpatul sa cunoasca sursa, iar inculpatul sa realizeze actiuni de ascundere a acestei surse. Ori, daca se retine ca primirea de catre domnul primar a sumelor pentru care s-au incheiat aceste contracte de consultanta juridica o reprezinta insasi incheierea contractelor respective, atunci nu este posibila retinerea unei asemenea incadrari juridice, pe langa faptul ca nu exista nicio proba din care sa rezulte vreo activitate de determinare din partea inculpatului. Doar D.A. spune intr-o declaratie ca domnul primar i-ar fi sugerat sa incheie contract de asistenta juridica cu sotia acestuia, care este avocat. Dar tot aceasta spune ca a cautat-o pe A.M. si probabil si pe A.S. dupa incheierea primului contract de asigurare pentru a se revansa. Astfel, nu exista activitatea de determinare, care trebuia sa fie anterioara, neexistand nicio proba care sa sustina aceasta acuzatie.

Se mai retine ca inculpatul A.S. ar fi instigat pe inculparele A.M.U. si D.A. sa procedeze la incheierea fictiva a contractelor de asistenta juridica, care ar fi reprezentat instigare la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, pentru ca s-ar fi atestat inprejurari nereale. Se pretinde ca nu a avut loc o activitate concreta, juridica, in baza acestor contracte. Ori, activitatea care se presteaza in baza unui contract este ulterioara, neputandu-se astfel afirma ca acest contract ar prezenta o situatie nereala.

Se mai retine ca inculpatul A.S., pana la momentul incheierii contractului de salubrizare a orasului Cluj-Napoca, a acceptat primirea de la inculpatul S.C. (n.red. Calin Stoia) sume de bani, in aceeasi modalitate de incheiere a unor contracte de consultanta juridica de catre sotia, fara sa existe la dosar nici macar o proba in sensul articolului 63, in sensul de proba materiala. Este cunoscut faptul ca incheierea contractului de salubrizare este precedata de o procedura de licitatie, in care dl. primar nu are nicio implicare, nu a numit membrii comisiei de licicatie, toti membrii decalrand ca numirea s-a facut de catre Consiliul Local, primarul neavand o asemenea atributie, iar apoi nu s-au facut interventii sau presiuni cu privire la modalitatea de desfasurare a activitatii in cadrul comisiei de licitatii.

In fine, se mai retine ca inculpatul A.S. ar fi primit doua carduri de la firma R. (n.red. Rosal), ulterior incheierii ce catre aceasta firma cu Primaria a unui contract a unui contract de delegare a serviciilor de salubrizare, fara sa existe, de asemenea, nicio proba: este audiat directorul R., care infirma, sunt audiati angajati ai companiei, care infirma, sunt audiati angajati ai Primariei, care infirma, este audiat inculpatul S., care nu avea cunostinta despre existenta acestor carduri. Simplul fapt ca unul dintre carduri a fost folosit de catre sotia inculpatului nu reprezinta o proba o proba ca dl. primar ar fi primit cardurile ca recompensa pentru un serviciu pe care ar trebui sa il acorde societatii R., ceea ce ar putea constitui o infractiune de primire de foloase necuvenite., Apreciaza ca dosarul este constituit pe speculatii", se arata in motivarea Curtii de Apel Cluj.

Pe numele primarului Sorin Apostu a fost emis in 5 ianuarie un nou mandat de arestare pe 60 de zile.

Comentarii Facebook