Vineri 4 Decembrie

Andrei Marga, folosit la contraspionaj de Securitate! Numele lui apare CLAR într-un dosar dirijat de șeful Securității Cluj

 

Numele lui Andrei Marga apare într-un dosar de contraspionaj, pe care l-a demarat Securitatea în 1977. 

 

Dosarul ”Werner” a fost deschis pentru urmărirea scriitorului german Martin Verrel, bănuit că este spion vest german.

 

Planul inițiat în 5 martie 1977 de Serviciul de Constraspionaj a fost adoptat de generalul maior de Securitate Constantin Ioana, şeful Securităţii Cluj. Securitatea urmărea să afle dacă Wener culege informații de la o rețea creată, iar şeful Securităţii Cluj a dispus recrutarea lui Marga: ”În luna august a.c. a fost recrutat ca şi informator legătura lui Werner, Marga Andrei, fost bursier Humbold, care urmează a primi sarcini pe lângă obiectiv”.

 

 

Securitatea l-a monitorizat pe scriitorul german prin diverse persoane aflate în apropierea lui, dar și video. ”Se va proceda la instalarea de măsuri TO şi Video, în apartamentul obiectivului. Se va trece la recrutarea femeii de serviciu care, de fapt, îngrijeşte copilul obiectivului, având acces în toată locuinţa, de multe ori rămânând singură în apartament. După recrutare va fi instruită asupra problemelor ce ne interesează şi a mediului de rezolvare”, se arată în document.

 

Numele de cod al lui Andrei Marga a fost ”Horea”, fiind în contact cu ofiţerul Constantin Banciu. Securitatea i-a cerut lui ”Horea” să intre în contact cu studentul, bănuit că este un apropiat al lui Martin Verrel. ”Studentul Hemult Britz de la secţia germană a Facultăţii de Filologie este redactor la revista Echionox. Locuieşte în gazdă, undeva în apropierea gării. Ca student are rezultate bune şi se distinge prin interesul pentru literatura şi filozofia contemporană. Se exprimă ceva mai greoi, ceea ce îi creează un anumit dezavantaj. Cam boem ca mod de viaţă. La Echinox are sarcina de a realiza pagina în limba germană cu literatură germană autohtonă, scrisă de studenţi şi de oameni din afara universităţii ...  Nu pare să reuşească să mobilizeze colegii de secţie pentru a produce publicistică în limba germană şi de către germani pentru că se plânge de lipsa de materiale, de literatură inedită germană. Cu un an în urmă, în discuţii, a afirmat că plecarea cetăţenilor de naţionalitate germană în alte ţări atrage destrămarea unei vechi culturi care s-a creat alături de cultura română pe aceste meleaguri, cea săsească. Este interesat de literatura filozofică produsă de stânga marxistă occidentală. Referitor la plecarea prin expatriere a colegei sale Edith Conrad a remarcat faptul că în publicistica susnumitei se promova o poziţie "aproape prolecultistă" şi cererea ei de expatriere e sub acest aspect cam stranie. Horea”, scria Andrei Marga, potrivit documentului citat, în 27 octombrie 1977.

 

Securitatea a încercat apoi să-l racoleze și pe scriitorul Helmut Britz, un apropiat de scriitoarea Herta Muller, distinsă cu premiul Nobel pentru literatură.

 

Sursa ”Horea” a revenit în 28 octombrie 1977 cu o informare directă despre lectorul german Martin Verrel, suspectat de spionaj. ”Sursa informează în legătură cu Martin Verrel, lector din RFG  la universtate, sursa îl cunoaşte de la venirea lui în România, la Cluj Napoca. Cu câteva zile în urmă a fost întâlnit de sursă la Cofetăria Tineretului, aflat în compania unui tânăr, brunet, de statură mijlocie, îmbrăcat blue-jeans. În luna iunie a.c., la universitate a sosit pentru o scurtă vizită un profesor de filosofie de la Mainz RFG care a dorit să se întâlnească cu lectorul DAAD la Cluj Napoca. S-a luat legătura cu Martin Werrel care a discutat la telefon cu profesorul din Mainz asupra orei şi locului întâlnirii. S-a stabilit ca loc hotelul Napoca - barul şi ca oră, orele 17 sau 18 după amiaza. Sursa se va ocupa în continuare de Martin Verrel - Horia”.

 

Securitatea i-a cerut ”sursei” să încerce să intre în anturajul scriitorului german, ”sub pretexte plauzibile să caute a-l vizita la domiciliu, bibliotecă etc. Să stabilească relaţiile pe care le are în rândul intelectualilor, să participe la filmele pe care le va prezenta spre a stabili preocupările sale în aceste împrejurăriri”.

 

”Horea” a monitorizat, în aprilie 1978, vizita unor jurnalişti vest germani de la televiziunea ZDF la Tipografia de pe B-dul Lenin, unde realizau un material ”privind editarea cotidianului de limbă maghiară din oraş”.

 

Andrei Marga a ținut Securitatea la curent și despre activitatea cercetătorului american Ratner Mitchel, despre care ofițerul de Securitate l-a informat că este ”în atenția tov. Vulvan”. ”Doctorantul Mitschel Ratner de la Catedra de Filosofie continuă să cerceteze la Liceul Bălcescu din municipiu şi la Inspectoratul Şcolar problema şanselor sociale la elevii din clasele Vlll şi a Xll. Se declară jenat de încetineala cu care a obţinut accesul la situaţia matrimonială a elevilor. Lucrează susţinut la culegerea datelor pentru tema sa de cercetare. Mi-a spus că pe lângă o doctorandă americană, care studiază probleme culturale în satul Certeze din Oaş, a sosit încă o doctorantă care va studia astfel de probleme ăn aceeaşi zonă ... Era nemulţumit că-i survine cu întârziere numerele revistei Time, pe care o citeşte de obicei, socotind-o cea mai bună revistă pe probleme politice şi culturale”, a transmis sursa ”Horea”.

 

Marga s-a ocupat și de un iordanian, despre care s-a spus că a fost apropiată de familia regală din Iordania. Dureid Mahasneh, un cercetător în domeniul apei din Iordania, a studiat în România, în 1977 - 1978.  ”L-am cunoscut pe pe doctorandul Duraid (n.red. Dureid Mahasneh) din Iordania, care lucrează sub îndrumarea acad. Eugen Pora la elaboarea unei teze de biologie marină. Doctorandul lucrase anterior la universitatea din Aman. A avut anterior o bursă de studii în RFG, pe durata a trei luni. A făcut, fiind doctorand la Cluj-Napoca, călătorii în Constanţa în vederea executării unor cercetări legate de teza s-a de doctorat. A fost numit în comandamentul taberei studenţeşti Sângeorz Băi, în decembrie 1977, ca reprezentant al studenţilor străini. În ianuarie 1978 a făcut o călătorie în patrie. Domiciliază la căminul 14 din str. Haşdeu. În acelaşi cămin mai locuieşte un conaţional, tot doctorand, cu care se iniţiază reciproc”, a transmis ”Horea”, în 24 martie 1978, instruit de Securitate să afle tot ce poate despre ”Duraid” și familia acestuia.

 

 

 

Andrei Marga a fost rectorul UBB Cluj, iar între 7 mai 2012 și 6 august 2012, a fost ministru de externe al României, în Guvernul Ponta.

 

Având nota maximă la examenele de bacalaureat, a fost primit la facultatea de filosofie din Cluj, fără a mai fi nevoie să treacă un examen de admitere. În timpul studiilor universitare a frecventat cercurile studențești și intelectuale care se întruneau regulat la cafeneaua ”Arizona” din Cluj. 

 

În 1971 a terminat licența în filosofie și sociologie, fiind șef de promoție. A fost mai apoi acceptat ca asistent la facultatea de filosofie, predand cursuri de filosofia istoriei și logica generală, Distingându-se la învățătură, a fost cooptat încă în vremea studiilor ca membru al Partidului Comunist Român, și a fost pentru un timp președinte al filialei locale a Asociației Studenților Comuniști, organizația studențească unică din vremea regimului comunist.

 

În împrejurările deschiderii politicii externe a României comuniste spre Occident, Marga a fost unul din 75 tineri români trimiși pentru o lună în vizită la familii americane din Statele Unite, și,în 1975 a fost beneficiarul unei burse de studii de un an în Germania Federală.

 

Între 1980 și 1994 a efectuat mai multe stagii de studii/documentare la universități din RFG (Erlangen, Münster, Frankfurt am Main) și la Institutul ”Max Planck” din Starnberg, RFG. Cu acest prilej Marga a susținut doctoratul în filozofie”, se arată într-o prezentare wikipedia.

Comentarii Facebook