O pacientă acuză malpraxis la Institutul Oncologic Cluj și cere 250.000 de euro daune morale. Medicii, inclusiv fostul ministru Patriciu Achimaș, neagă orice eroare: Este o complicație recunoscută în literatura de specilitate!

O femeie din județul Bihor dă în judecată doi medici și Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță" din Cluj-Napoca, acuzând că i-a rămas un clip chirurgical pe ureter după o operație ginecologică. Suma cerută ca daune morale este de 250.000 de euro, printre pârâți se numără fostul ministru al Sănătății, cunoscutul medic prof. dr. Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu.

Rodica Soane a deschis un proces civil pe data de 11 decembrie 2024, la Tribunalul Cluj. Ea susține că, în urma operației de histerectomie totală cu anexectomie bilaterală efectuată pe 15 septembrie 2022 la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, i-a rămas în corp un clip chirurgical pe care îl descrie, în cererea de chemare în judecată, drept „un clip aplicat transversal pe ureter, uitat în corpul meu cu ocazia histerectomiei”, potrivit documentelor consultate de ȘTIRI DE CLUJ.

Consecința, susține ea, a fost apariția unei hidronefreze la rinichiul drept, o dilatare cauzată de acumularea urinei care nu se poate drena normal. Pacienta susține că a trăit cu dureri, și că afecțiunea i-a fost descoperită ca urmare a simptomelor resimțite.

Suma totală solicitată de către reclamantă este de:

• 8.314,61 lei daune materiale — cheltuieli cu tratamente și medicamente
• 250.000 de euro daune morale.

Cum se apără medicii de acuzațiile aduse

Avocatul care îi reprezintă pe cei doi medici, Cristian Săvuș, (care este la rândul lui și medic) a confirmat pentru ȘTIRI DE CLUJ că femeia acuză un caz de malpraxis medical și că suma solicitată ca despăgubire morală este de 250.000 de euro.

„Din punctul de vedere medical, este o complicație recunoscută în literatură de specialitate migrare a clipurilor, care poate apare în chirurgia oncologică. În tot felul de chirurgii, clipurile respective, exact cum am mai spus, se lasă intenționat la locul respectiv. Nu sunt uitate. Pui clipul respectiv, întrerupe circulația sângelui prin arteră. Sângele nu mai ajunge la organ și, în momentul acela, tu poți să tai liniștit artera pentru că nu pierde sânge. Dacă ar fi prins ureterul, cum susține pacienta, sau cum am văzut acum absolut nefundamentat, că poate l-a prins numai parțial, dacă l-ar fi prins total sau parțial, ureterul ar fi fost secționat odată cu artera. Deci e absurd. Este o complicație care apare în 1% din cazuri, recunoscută în literatură de specialitate. Există text expres în Legea 95-2006 privind reforma în domeniul sănătății, că medicii nu răspund în momentul în care prejudiciul este urmarea unei complicații recunoscute de literatura de specialitate. Și este firesc să fie așa, pentru că altfel medicii nu ar mai opera. Sincer. Dacă ar răspunde pentru complicațiile care se întâmplă fără culpă, n-ar mai opera”, a relatat avocatul Cristian Săvuș pentru Știri de Cluj.

Acesta a mai relatat că actele medicale reflectă altceva decât reclamă pacienta.

„În actele medicale apare clar. Pacienta s-a internat după 10 luni de la intervenție aproximativ pentru o problemă neurologică pe secția de neurologie. Dar, ca în orice spital, printre altele, i s-a făcut și o ecografie abdominală. La ecografie abdominală, întâmplător, fără acuze de durere, i s-a descoperit această hidronefluză. Asta e realitatea. Mai mult, la următorul diagnostic puns de profesor Crișan, cred că, din Cluj apare explicit ca diagnostic: Hidronefluză descoperită incidental”, a mai declarat avocatul pentru Știri de Cluj.

Cine sunt pârâții: un fost ministru al Sănătății, un chirurg oncolog și Institutul Oncologic Cluj

În dosar figurează trei pârâți: prof. dr. Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu — fost ministru al Sănătății și unul dintre cei mai cunoscuți oncologi din România, cu activitate la Institutul Oncologic Cluj, dr. Vlad-Horia Schițcu, al doilea medic implicat în intervenția chirurgicală, și Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță" Cluj-Napoca, instituția unde a avut loc operația.

Toți trei sunt reprezentați de casa de avocatură Gadola, Săvuș SCA din Cluj-Napoca, prin avocatul coordonator Cristian Săvuș. Prin întâmpinarea depusă la dosar în februarie 2025, medicii resping integral acuzațiile și construiesc o apărare detaliată, atât din punct de vedere medical, cât și juridic.

Ce spune teoria medicală despre caz: „Nu se aplică clipuri pe ureter"

Prima linie de apărare vizează chiar existența faptei imputate. Medicii susțin că, în cursul unei histerectomii, clipurile chirurgicale nu se aplică niciodată pe ureter. Conform protocolului operator nr. 4274/15.09.2022, documentul care consemnează pas cu pas ce s-a întâmplat în sala de operații, clipurile au fost plasate pe ligamentele rotunde, pe ligamentele lombo-ovariene și pe ramurile arterei uterine, exclusiv cu rol de hemostază, adică pentru oprirea sângerării.

Mai mult, în aceleași documente consultate de redacția ȘTIRI DE CLUJ, apare o mențiune esențială pentru apărare: disecția în timpul histerectomiei, precum și ligatura și secționarea arterei uterine s-au efectuat „medial de uretere (Pievert-Rutledge II)". Cu alte cuvinte, medicii susțin că ureterele au fost vizualizate în permanență și că o confuzie era imposibilă.

„Dacă l-ar fi prins total sau parțial, ureterul ar fi fost secționat odată cu artera", a explicat avocatul Cristian Săvuș pentru ȘTIRI DE CLUJ, redând argumentul medicilor. „Nu te uiți ce ai prins. Ai prins structura respectivă și o secționezi ca să poți după aceea să scoți organul și să nu fie sângerare." Mai exact în cazul de față, ureterul reclamantei nu a fost secționat.

Migrarea clipului, ar fi de fapt o complicație recunoscută medical

Explicația medicilor este una total diferită: clipul a fost plasat corect la momentul operației, cel mai probabil pe artera uterină, dar ulterior, în procesul de vindecare și de „reașezare" a țesuturilor, a migrat treptat spre ureter, producând o îngustare lentă a acestuia, o stenozare progresivă care explică de ce presiunea asupra rinichiului a crescut în luni de zile, nu brusc.

Invocând aceste argumente, medicii cer aplicarea articolului 654 alineatul 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevede explicit că „personalul medical nu este răspunzător pentru daunele și prejudiciile produse în exercitarea profesiunii când acestea se datorează (…) complicațiilor și riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigație și tratament",  potrivit documentelor consultate de ȘTIRI DE CLUJ.

Patru asigurători, atrași și ei în dosarul de acuzații de malpraxis de la Institutul Oncologic din Cluj

Pe lângă respingerea pe fond a acuzațiilor, pârâții au solicitat introducerea în cauză a asigurătorilor lor de malpraxis, practic, companiile care ar trebui să plătească daunele dacă instanța le-ar da câștig de cauză reclamantei.

În dosar au fost introduse patru companii:

• Omniasig Vienna Insurance Group — asigurătorul lui Achimaș-Cădariu pentru polițele din 2024 cu acoperire retroactivă
• Generali România — asigurătorul dr. Schițcu
• Allianz-Țiriac — asigurătorul Institutului Oncologic
• Euroins România, în faliment, prin lichidator judiciar, aceasta acoperind o poliță mai veche a lui Achimaș-Cădariu valabilă în 2022.

La termenul din 20 ianuarie 2026, instanța a admis în principiu chemările în garanție pentru Omniasig, Generali și Allianz-Țiriac. Cererea privind Euroins a fost anulată ca netimbrată. Deși procesul a pornit la Tribunalul Cluj, pe 15 mai 2025 cauza a fost mutată la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde se judecă în continuare. Actele și procedurile deja efectuate au fost păstrate.

Dosarul se află în faza de fond și nu are încă o soluție. Următorul termen este fixat pentru 21 aprilie 2026, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, când instanța urmează să discute probele care vor fi administrate în cauză și poziția procesuală a asigurătorilor.