Miercuri 1 Aprilie

Oradea construiește 3 PASAJE, la Cluj-Napoca sunt promise pasaje de ani de zile. De o vreme, subiectul e UITAT


Primăria Oradea lucrează deja la un pasaj ce va fi terminat în vară, iar apoi vor demara alte două. Prin comparație, Primăria Cluj-Napoca promite pasajul din Mărăști din 2015, de când se tot fac studii de fezabilitate pentru liniștirea populației, pentru că nu se face nimic. 

Lucrările la pasajul subteran de pe Bdul Magheru încep să prindă contur. În ultimele luni ale anului trecut s-a lucrat la relocarea utilităților de pe amplasamentul pasajului şi nu s-a văzut decât deranjul. Anul acesta lucrările au continuat în forță cu forarea piloților din beton armat care formează pereții pasajului. De o săptămână au început excavaţiile, dinspre hotelul Continental, la rampa pasajului subteran. Ieri s-a turnat prima placă de beton a acestei rampe. În fiecare zi şantierul progresează, constructorii lucrând până seara târziu. Le mulțumesc constructorilor, colegilor de la Direcția Tehnică și dlui viceprimar Birta pentru ritmul susţinut al lucrărilor. Orădenilor ce așteaptă în traficul greoi și celor ce locuiesc în zonă, suportând zgomotul și deranjul generat de lucrări, le cer scuze pentru inconvenientele create. La începutul verii, când lucrările vor fi gata, sper să constatați că a meritat deranjul. Podul Dacia lărgit și reabilitat și pasajul vor asigura o circulaţie fluentă în toate direcţiile. După finalizarea lucrărilor, vom începe lucrările la cele două pasaje din Centrul Civic”, anunța în 1 februarie primarul Ilie Bolojan din Oradea.

Redăm mai jos câteva dintre promisiunile primarului Emil Boc:

2015 - ”Realizăm studii de fluidizare pentru traficul din Cluj. Pentru sensul giratoriu din Mărăști avem două variante, ori pasaj subteran, ori suprateran. Eu aş spune că nu e nevoie de un pasaj subteran, pentru că este cam scump și nu e chiar o zonă centrală, în care clădirile istorice să ne pună probleme. Astfel, văd mai degrabă un pasaj suprateran, care să ponească de la Biserica Sf. Petru și să ajungă spre pasajul IRA şi spre Someşeni. Tot traficul care merge spre Someșeni ar fi preluat de acest pasaj și nu s-ar mai intra în Mărăști”, a explicat Emil Boc.

2016 - ”Primul pasaj pe care îl avem în lucru este cel din Mărăști, unde disputa nu este dacă se face pentru că lucrurile sunt clar adjudecate, că DA se face, disputa este dacă se face suprateran, adică să fie de la biserica Sf. Petru până dincolo de Piața Mărăști, un pasaj suprateran pentru ca cei care merg la Aeroport să treacă pe deasupra pe un pasaj pe stâlp de beton. O altă părere este ca pasajul să fie subteran. Opiniile sunt împărțite, dar specialiștii vor tranșa disputa. Noi suntem pregătiți în 2017 să punem bani din buget pentru pasaj. Din perspectivă pragmatică pe deasupra este mai ușor de făcut, din perspectivă urbanistică și estetică pe dedesubt arată mai bine”. 

2017 - ”Am elaborat caietul de sarcini pentru Studiul de fezabilitate. În aceeaşi etapă suntem şi în cazul pasajului rutier din Piaţa Mărăşti, care va fi subteran sau suprateran, încă nu ştim, Studiul de fezabilitate ne va da soluţia. În acest moment aşteptăm un răspuns de la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice pentru a valida Caietul de sarcini pentru demararea licitaţiei pentru Studiul de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate ne va spune pe unde va trece, care va fi lungimea, care va fi lăţimea, care vor fi terenurile afectate de aceste două obiective. Cu siguranţă, aceste două pasaje rutiere vor ajută să avem o circulaţie mult mai bună în municipiul Cluj-Napoca”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea, conform Radio Cluj.

Decembrie 2018 - ”Am discutat în cadrul Comisiei de Circulație din cadrul Primăriei Cluj-Napoca variantele de pasaj din Mărăşti. Se avansează destul de repede pentru finalizarea studiului de fezabilitate, astfel încât în ianuarie - februarie 2019, proiectul să intre în Consiliul Local spre avizare. Se propune ca pasajul să fie subteran, pe unde să circule autoturismele, iar la suprafaţă să treacă mijloacele de transport în comun, bicicliştii şi să fie spaţii pietonale”, a spus Emil Boc, la o emisiune de radio locală.

Din decembrie 2018, s-a lăsat tăcerea peste acest proiect, cum s-a întâmplat și cu alte proiecte care erau numai ”gogoși” electorali, care au fost uitate: venirea IKEA la Cluj, Parndorf de Cluj, Aquaparkul etc.

Rivalitatea dintre cele două municipalități este tot mai mare, primarul Emil Boc ținând să ofere explicații atunci când presa a scris că bugetul municipiului Oradea este mai mare decât cel al Clujului, cu toate că numărul locuitorilor este mai mic. 

Bugetul din Oradea, creștere de 30%, al Clujului de 7% / Modelul BOLOJAN vs modelul BOC. Care este realitatea

Comentarii Facebook