Românii, cei mai loviți din toată Europa de facturile la energie! Opt din zece și-au pierdut din bani, iar peste jumătate taie acum din mâncare și sănătate

Românii, cei mai afectați din UE de scumpirea energiei: opt din zece spun că și-au pierdut din puterea de cumpărare

Opt din zece români spun că scumpirea energiei le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni, cel mai mare procent din Uniunea Europeană, arată sondajul despre climă al Băncii Europene de Investiții (BEI), realizat împreună cu Ipsos bva, potrivit agerpres.

Media europeană este de 60%, cu 20 de puncte sub România. Pentru 34% dintre români, impactul a fost „foarte semnificativ”, aproape dublu față de media UE, de 20%.

Ca să facă față prețurilor la gaz, carburanți, păcură și curent, 55% dintre români spun că au cheltuit mai puțin pe alimente sau pe sănătate, față de 38% la nivel european. Și aici România ocupă primul loc în UE. Alți 27% au dat căldura mai mică în casă.

Pentru o parte dintre români, scumpirile au însemnat mai mult decât niște economii. 27% spun că s-au împrumutat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie, unul dintre cele mai mari procente din UE (media europeană este de 16%).

Mai puține drumuri cu mașina, vacanțe anulate

Scumpirile au schimbat și felul în care românii își folosesc mașina. 71% spun că s-au adaptat (UE: 60%), iar cele mai multe renunțări privesc timpul liber: 47% au anulat o vacanță, o excursie de weekend sau o vizită la familie și prieteni, cel mai mare procent din UE (media: 30%).

Restul ajustărilor arată așa:

• 32% au trecut la mașina folosită în comun, la transportul public sau la bicicletă (UE: 22%);
• 29% au redus drumurile pentru cumpărături, programări la medic sau acte;
• 19% conduc mai încet ca să consume mai puțin combustibil.

Prețurile au trecut înaintea climei

Trei din patru români (76%) consideră tranziția energetică o urgență pentru țară, la fel ca media europeană (75%). Întrebați ce așteaptă de la ea, românii pun pe primul loc prețuri mai stabile sau mai mici la energie (79%), urmate de o dependență mai mică de petrolul și gazul din import (75%) și de încetinirea schimbărilor climatice (67%).

În 2022, clasamentul arăta altfel. Clima era atunci beneficiul menționat cel mai des în România și în alte 18 state membre, iar prețurile nu ocupau primul loc în niciun stat. În 2026, prețurile conduc în România și în alte șapte țări, reducerea dependenței de importuri în 16, iar clima doar în trei.

„Gospodăriile românești au simțit impactul creșterii prețurilor la energie asupra puterii lor de cumpărare mai acut decât oricare altele din Europa. Consolidarea securității aprovizionării și producerea unei cantități mai mari de energie curată la nivel național pot contribui la asigurarea unei energii mai fiabile și mai accesibile pentru familiile din România”, a declarat vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris.

Ce cred românii că s-ar întâmpla dacă UE întârzie

Dacă Uniunea ar avansa prea încet, cea mai mare temere a românilor ține tot de bani. 80% văd riscul unor prețuri la energie și al unui cost al vieții tot mai mari pe termen lung (UE: 79%), iar 74% se tem de o dependență și mai mare de petrolul și gazul din import.

Doi din trei români (66%) spun că s-ar simți mai mândri că sunt europeni dacă UE ar deveni independentă energetic (UE: 62%).

79% dintre români vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate, sub media europeană de 87%. Energia solară este preferata românilor (46%), urmată de cea eoliană (26%). Gazul natural strânge 24% dintre opțiuni, de peste două ori media UE (10%) și unul dintre cele mai mari procente din Uniune.

Ca strategie, 55% dintre români ar prefera ca Europa să-și construiască propria industrie de tehnologii curate, chiar dacă ar dura mai mult. 34% ar alege o tranziție mai rapidă, cu echipamente importate. 54% vor ca statele membre să-și pună resursele în comun pentru a finanța investițiile, opțiune majoritară în toate cele 27 de țări.

Cum a fost realizat sondajul

Ediția din 2026 a sondajului BEI despre climă, a opta, a fost realizată între 3 și 25 august pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate statele UE, dintre care 1.000 din România. Rezultatele sunt ponderate pentru a fi reprezentative la nivelul fiecărei țări.

Comparația cu 2022 se face doar după beneficiul aflat pe primul loc în fiecare țară, nu după procente, pentru că întrebarea de atunci se referea la renunțarea la combustibilii fosili, iar cea de acum la tranziția energetică.

BEI finanțează în prezent aproximativ jumătate din proiectele europene pentru rețele electrice și interconectări, una din cinci centrale solare, unul din trei parcuri eoliene pe uscat și cea mai mare parte a capacității eoliene offshore.