De ce au devenit românii ținta extremei drepte din Germania? Consilier în Bundestag: „Îi folosesc drept carne de tun”

Declarațiile liderei partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, la adresa românilor care beneficiază de ajutoare sociale au fost criticate în România, însă nu au provocat reacții majore în Germania. Potrivit lui Tudor-Dan Ancuța, consilier parlamentar în Bundestagul german, discursul se înscrie într-o strategie prin care AfD încearcă să atragă sprijin electoral exploatând nemulțumirile economice și îndreptând atenția către diferite comunități de imigranți.

Într-o intervenție la Digi24, Ancuța a afirmat că reacția lui Alice Weidel nu a surprins publicul german, fiind percepută ca un nou episod al retoricii antiimigrație promovate de formațiune.

„Pot să zic că reacția lui Alice Weidel nu ia pe nimeni prin surprindere și, de asemenea, nu a făcut neapărat cine știe ce furori în Germania. Evident, în România a fost percepută și înțeleasă mult mai negativ și e normal, pentru că a fost un atac asupra cetățenilor români din Germania”, a declarat consilierul.

Acesta a susținut că AfD schimbă periodic comunitățile de imigranți asupra cărora își concentrează discursul critic.

„Germania a trecut ca un alt atac rasist pe care îl începe Alice Weidel, cum face întotdeauna. Schimbă de la săptămână la săptămână, de la lună la lună, următoarea grupă de imigranți pe care să îi folosească drept carne de tun”, a adăugat Tudor-Dan Ancuța.

Investigația despre ajutoarele sociale, folosită în disputa politică

Controversa a pornit de la o investigație realizată de televiziunea publică regională MDR, care prezintă, printre altele, situația din Magdeburg, capitala landului Saxonia-Anhalt. Potrivit datelor prezentate în documentar, cheltuielile sociale pentru cetățenii români din acest oraș au crescut de peste 20 de ori, ajungând la aproximativ trei milioane de euro anual.

Investigația abordează și dificultățile de integrare semnalate de autoritățile locale, locuințele supraaglomerate și mecanismele prin care legislația privind ajutoarele sociale poate fi exploatată. Documentarul urmărește inclusiv efectele banilor câștigați sau primiți în Germania asupra unor comunități din România.

Întrebat despre impactul investigației în Saxonia-Anhalt, regiune în care AfD are un sprijin electoral important, Ancuța a spus că materialul oferă formațiunii un subiect pe care îl poate exploata politic.

„Cu siguranță este o regiune care ascultă documentarul pe care l-a făcut televiziunea publică. Nu avea acum interesul, să zic așa, să le servească liderilor AfD muniție, dar, până la urmă, ei se vor folosi de acest lucru”, a afirmat consilierul.

Câți români primesc ajutoare sociale în Germania

Potrivit cifrelor prezentate de Tudor-Dan Ancuța, aproximativ 900.000 de cetățeni români locuiesc în Germania, iar circa 77.000 dintre aceștia beneficiază de ajutorul pentru asigurarea venitului minim. Proporția indicată este de aproximativ 8,6%.

Consilierul a susținut că discursul AfD se concentrează asupra cazurilor care pot alimenta nemulțumirile populației, în timp ce contribuția românilor la economia germană este trecută în plan secund.

În opinia lui Ancuța, formațiunea încearcă să transforme nemulțumirile economice ale unei părți a populației în ostilitate față de anumite comunități de imigranți, pentru a obține avantaje electorale.

„Se vorbește despre cât de mult aduc românii economiei germane, ceea ce este o realitate pe care nici AfD nu poate să o nege, dar poate să o ignore, pentru faptul că românii, adică cei mai mulți, nu au cetățenie germană, deci nu sunt relevanți electoral din perspectiva lor, așa că nu le pasă. Și atunci pot să îi folosească tocmai ca să îi hărțuiască și să folosească ura pe care o generează în societate ca să beneficieze ei electoral de la populație, mai ales că acum, în ultima vreme, AfD a avut creșteri semnificative în populația muncitoare, oameni mai puțin avuți, să zic așa”, a explicat consilierul