Jurnaliștii străini sunt tot mai des fascinați de Cluj-Napoca sau mai bine spus de evoluția orașului nostru. De la un oraș marcat de izolare și tensiuni în anii ’90, la Clujul prezentului, văzut drept un un model regional de dezvoltare bazată pe educație, tehnologie și colaborare între administrație, universități și mediul privat.

Jurnaliștii străini, fascinați de Cluj-Napoca. Orașul nostru a ajuns studiu de caz la nivel European

Potrivit unui reportaj realizat de jurnaliștii Capital Bulgaria, puține orașe din Europa Centrală și de Est au pornit de la un context atât de dificil precum Cluj-Napoca după căderea comunismului. În anii ’90, orașul era dominat de politici naționaliste și de o lipsă evidentă de deschidere către exterior. Desigur, lucru cunoscut deja de clujeni, dar extrem de interesant pentru cei din afară.

„Cluj-Napoca a parcurs un drum lung de la izolarea și dominația naționalistă din anii 1990 până la a deveni un centru european modern al cunoașterii și inovării. Succesul său se datorează planificării strategice pe termen lung, cooperării strânse cu universitățile locale și concentrării pe atragerea întreprinderilor de înaltă tehnologie, mai degrabă decât a producției de bază.

Puține orașe ar fi putut porni de la un punct mai jos decât Clujul anilor 1990. Al doilea oraș ca mărime al României și capitala istorică a Transilvaniei este situat la răscrucea unor identități multiple - mult timp maghiară, mai târziu românească, cu prezența diverselor minorități. Cu toate acestea, orașul alege un primar care neagă efectiv existența a unui sfert din populația sa. „Nu există maghiari în Cluj” este celebra frază care rezumă atitudinea lui Gheorghe Funar față de orice are măcar o urmă de influență străină”, arată jurnaliștii bulgari de la Capital.

Schimbarea majoră a venit după 2004, odată cu venirea la conducerea orașului a lui Emil Boc

Schimbarea majoră a venit după 2004, odată cu venirea la conducerea orașului a lui Emil Boc, care a adoptat o abordare complet diferită, notează sursa citată.. Strategiile de dezvoltare nu au mai fost dictate unilateral, ci construite pe baze analitice, cu implicarea comunității academice și a mediului de afaceri. În acest context, Clujul a început să atragă investiții majore și să se poziționeze ca un centru important pentru IT și cercetare-dezvoltare.

Un rol esențial în această transformare l-a avut și Călin Hințea, decan al FPSAC al Universității Babeș-Bolyai, care a coordonat un amplu proces de planificare strategică pentru oraș. Acesta a explicat că una dintre cheile succesului a fost implicarea directă a comunității: sute de experți și cetățeni au lucrat în zeci de grupuri pentru a defini direcțiile de dezvoltare.

„Este extrem de important ca decidenții să înțeleagă valoarea expertizei academice. În cazul Clujului, acest lucru s-a întâmplat”, a explicat Hințea, subliniind că universitățile reprezintă unul dintre cei mai importanți piloni ai orașului. Cu aproximativ 100.000 de studenți, Cluj-Napoca beneficiază de un rezervor uriaș de talent, care alimentează constant economia locală.

Pe lângă educație, strategia orașului a fost clară: evitarea industriilor cu valoare adăugată scăzută

Pe lângă educație, strategia orașului a fost clară: evitarea industriilor cu valoare adăugată scăzută și orientarea către sectoare inovatoare. Astfel, companii mari din domeniul tehnologic și industrial au început să investească în zonă, iar ecosistemul local s-a dezvoltat accelerat. Un alt element care a contribuit decisiv la creșterea vizibilității internaționale a fost câștigarea titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 și dezvoltarea unor evenimente de amploare, precum UNTOLD Festival, care a pus orașul pe harta marilor festivaluri din lume.

Astăzi, Cluj-Napoca este perceput ca un oraș modern, atractiv pentru tineri și investitori, dar și ca un exemplu de bune practici în regiune. Cu toate acestea, analiza menționează și provocările actuale: traficul aglomerat, costurile ridicate ale vieții și nevoia de a atrage mai mulți specialiști din afara țării.

Chiar și așa, concluzia jurnaliștilor este clară: transformarea Clujului rămâne una dintre cele mai spectaculoase din Europa de Est, iar modelul său de dezvoltare este studiat tot mai atent la nivel internațional. Mai jos puteți citi concluzia jurnaliștilor bulgari. 

„Dacă te plimbi pe străzile Clujului astăzi, îți este greu să-ți imaginezi cât de mare este diferența față de acum 25 de ani.”

„Dacă te plimbi pe străzile Clujului astăzi, îți este greu să-ți imaginezi cât de mare este diferența față de acum 25 de ani. Clujul este acum mai încrezător în noua sa imagine - mai diversă, mai deschisă și mai bogată. Brokerii imobiliari observă că proprietățile imobiliare de aici sunt acum mai scumpe chiar și decât în ​​capitala București. De altfel, 20% dintre bucureșteni au declarat într-un sondaj că s-ar muta la Cluj dacă ar avea ocazia.

Adevăratul test, însă, este atragerea străinilor. Statisticile arată peste 15.000 de imigranți sezonieri vin să studieze sau să lucreze la Cluj-Napoca în fiecare an, dintr-o varietate de destinații: Franța, Italia, Germania, Spania, Ungaria, Moldova, Vietnam, Turcia, Maroc, Sri Lanka și chiar Statele Unite.

Clujul, găzduiește centre importante de cercetare și dezvoltare, de la Bosch și Siemens până la BMW, care a deschis un cluster axat în întregime pe noile tehnologii în urmă cu aproximativ un an. Aeroportul este în continuă extindere, iar cel mai recent proiect de amploare este construcția unui metrou. Clujul este singurul municipiu din UE cu o populație sub 800.000 de locuitori care va avea un metrou, o decizie dictată în mare măsură de traficul intens. Orașul este situat într-o vale lungă și îngustă, unde traficul circulă în principal în linie dreaptă, iar metroul va conecta centrele locale, facilitând considerabil deplasările.

Asta nu înseamnă că Clujul este perfect. Tranziția sa este departe de a se fi încheiat

Asta nu înseamnă că Clujul este perfect. Tranziția sa este departe de a se fi încheiat. Orașul este aglomerat, din ce în ce mai scump și încă nu a atras migrația străină la scara unui adevărat centru european. Unii insistă că Clujul nu este cu siguranță „Silicon Valley a Europei”, așa cum au încercat unii să-l numească.  Din contră, Clujul e văzut, la fel ca majoritatea orașelor europene, ca fiind lent, ușor stagnant și nu deosebit de modern. Adevăratul pericol este că orașul va deveni prea scump și dificil de locuit, fără a atinge nivelul de a atrage talente de top. Dar, deocamdată, aceasta este o preocupare mai degrabă îndepărtată. Până atunci, Clujul reușește să-și reinventeze mitul local: și acesta este cel mai bun lucru pe care îl poate face pentru sine. Pentru că bătălia pentru talente seamănă mult cu piața de dating: pentru a fi plăcut de ceilalți, trebuie mai întâi să te placi pe tine însuți”.