Marti 24 Mai

Cele mai cunoscute tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. Ce e bine și ce nu să faci pe 30 noiembrie


Cele mai cunoscute tradiții și superstiții de Sfântul Andrei. An de an, pe 30 noiembrie, credincioși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei. Zi specială în calendarul creștin ortodox, sărbătoarea are o mulțime de tradiții și superstiții din popor care continuă să se respecte în ciuda trecerii timpului. Descoperă în articolul următor care sunt cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Andrei, ce e bine și ce nu să faci pe 30 noiembrie!

Sfântul Andrei. Obiceiurile ținute din moși strămoși

Una dintre cele mai cunoscute tradiții la români de Sfântul Andrei este punerea grâului la încolțit. Cu o seară înainte de sărbătorirea Sfântului Andrei, punem câteva boabe într-un vas de plastic sau de ceramică, peste un strat de vată sau într-un ghiveci cu pământ. Tradiția se păstrează din moși strămoși, de sute de ani.

Condițiile în care grâul trebuie să crească sunt următoarele: trebuie udat zilnic la început, ca mai apoi să fie udat mai rar pentru a nu putrezi germenii, punerea recipientului/vasului într-un loc luminos și căldură.

La câteva zile după plantare, dacă toate aceste condiții au fost îndeplinite, grâul va începe să încolțească. Tot bătrânii neamului spun că dacă grâul încolțit va fi bogat,  un an bun și îmbelșugat ne va dărui Dumnezeu.

Dacă grâul nu va crește frumos și des, gurile rele spun că vom avea un an dificil și plin de probleme. Grâul se va pune pe masă la trecerea dintre ani, alături de celelalte bucate pe care le vom pregăti.

Superstiții de Sfântul Andrei. Ce SĂ faci și să NU faci în această zi!       

Obișnuiți cu mersul la biserică de sărbători, credincioșii cinstesc și se roagă la Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor în data de 30 noiembrie. Una dintre superstițiile care circulă în popor pe seama acestei sărbători se referă la faptul că nu e bine să muncești într-o asemenea zi sfântă.

Dimineața, credincioșii pot merge la biserică, iar ulterior pot serba onomasticele cu pește, fiind chiar dezlegare. Postul Crăciunului, care a început pe dată de 15 noiembrie, se sfârșește în Ajunul Crăciunului pe 24 decembrie. Peste 700.000 de români poartă numele Sfântului Andrei.

Credința populară românească își are închipuirile încă din cele mai vechi timpuri. Astfel ziua Sfântului Andrei mai este numită şi „Ziua lupului”. Draconul dacic sau dragonul cu cap de lup, standardul geto-dacilor, speria năvălitorii cu peste 2000 de ani urmă.

Simbol al animalului puternic și al ferocității, orice pradă este sfâșiată. Cu acest prilej, oamenii din mediul rural nu trebuie să-și părăsească gospodăriile iar animalele să rămână în curțile lor pentru a nu deveni pradă lupului.

Alte tradiții spun că, de Sfântul Andrei, credincioșii NU au voie să dea cu mătura, să ducă gunoiul, sau să curețe grajdurile animalelor. Credința populară spune că, dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia.

Se spune, totodată, că de Sfântul Andrei încep să iasă strigoii din morminte. Ei reprezintă spiritele morților, care vor să-și viziteze rudele rămase încă în viață. Sunt considerați periculoși, fiind numiți „fantome” și „pot lua viața” unor persoane, ori aduc boli și suferință în casele oamenilor.


Comentarii Facebook