Ce se ascunde în spatele rezultatelor PISA după un deceniu de „România Educată”? Sociologul Vasile Dîncu vorbește despre „eșecul stabil”

Rezultatele PISA 2025 arată că România continuă să aibă probleme serioase în ceea ce privește competențele de bază ale elevilor. Sociologul Vasile Dîncu atrage atenția că o privire exclusivă asupra comparației cu testarea din 2022 poate crea impresia unei stabilități, în timp ce raportarea la rezultatele din urmă cu zece ani arată o scădere a performanței la matematică, lectură și științe, într-o analiză publicată pe Edupedu.ro.

PISA nu este un examen bazat pe programa școlară și nu măsoară inteligența în ansamblu a unui copil. Evaluarea verifică dacă adolescenții de 15 ani pot folosi cunoștințele de matematică, lectură și științe în situații apropiate de viața reală.

În România, rezultatele din 2025 arată că 52% dintre elevii testați nu ating Nivelul 2 la matematică, considerat pragul minim de competență. La lectură, procentul este de 48%, iar la științe, de 46%.

Vasile Dîncu atrage însă atenția că rezultatele trebuie privite cu prudență, dar și că limitele metodologice ale testării nu pot fi folosite pentru a ignora problemele pe care aceasta le evidențiază.

„Un test nu devine adevăr absolut atunci când ne avantajează și eroare metodologică atunci când ne contrazice”, este una dintre concluziile sociologului.

România a pierdut teren în ultimul deceniu

România a obținut, în 2025, 425 de puncte la științe, 419 la matematică și 413 la lectură. Mediile OECD au fost de 484 de puncte la științe și câte 465 la matematică și lectură.

Față de 2022, rezultatele la științe au rămas practic neschimbate. La matematică, scorul a scăzut cu nouă puncte, fără ca diferența să fie semnificativă statistic, în timp ce la lectură scăderea a fost de 16 puncte și este considerată semnificativă statistic.

Privită însă pe o perioadă de zece ani, situația este mai îngrijorătoare.

În 2015, România obținea 435 de puncte la științe, 444 la matematică și 434 la lectură. În 2025, scorurile au ajuns la 425, 419 și 413 puncte.

Într-un deceniu, România a pierdut astfel 10 puncte la științe, 25 de puncte la matematică și 21 de puncte la lectură

Și procentul elevilor aflați sub Nivelul 2 a crescut în aceeași perioadă: cu 12 puncte procentuale la matematică, nouă puncte la lectură și șapte puncte la științe.

În acest context, sociologul vorbește despre riscul ca un rezultat slab să devină un reper și ca lipsa unei scăderi semnificative de la un ciclu PISA la altul să fie interpretată drept progres.

Potrivit analizei lui Vasile Dîncu, problema nu este doar rezultatul obținut la ultima evaluare, ci reperul de la care este măsurată evoluția.

O comparație exclusivă între 2022 și 2025 poate sugera că România a rămas relativ stabilă în două dintre cele trei domenii. Dacă reperul este mutat însă în 2015, imaginea devine diferită: performanța elevilor români este mai slabă în toate cele trei domenii.

„Așa se instalează stabilitatea eșecului: fotografia recentă o șterge pe cea veche, iar faptul că nu ne mai prăbușim repede ajunge să țină loc de succes”, susține sociologul

Dîncu atrage atenția și asupra faptului că Nivelul 2 nu reprezintă excelența, ci un prag de competență de bază. La matematică, de exemplu, vorbim despre capacitatea de a interpreta situații cotidiene, precum compararea unor trasee sau calcularea unei reduceri. La lectură, elevul trebuie să poată identifica ideea principală și informații relevante dintr-un text de lungime moderată.

La științe, este vorba despre capacitatea de a înțelege explicația unui fenomen familiar și de a verifica dacă o concluzie este susținută de date.

Prin urmare, susține sociologul, faptul că aproape jumătate dintre elevi nu ating acest prag reprezintă o problemă care nu poate fi tratată ca una marginală.

România are prea puțini elevi de top

Datele PISA arată probleme nu doar la baza sistemului, ci și la vârful acestuia.

Doar 2% dintre elevii români ajung la nivelurile superioare de performanță la științe, față de 7% în țările OECD. La matematică, procentul este de 4%, comparativ cu 8% în OECD, iar la lectură doar 1% dintre elevii români ating nivelurile de top, față de 6% în OECD.

România are, așadar, atât un procent ridicat de elevi care nu ating competențele de bază, cât și un procent redus de elevi cu performanțe de vârf.

Sociologul subliniază că existența unor elevi excepționali nu poate compensa slăbiciunile sistemului în ansamblu. România continuă să producă performanță individuală, inclusiv în domenii precum sportul, însă problema este dacă poate transforma aceste excepții într-o performanță mai largă a sistemului educațional.