România, vizată de Comisia Europeană în dosarul combaterii spălării banilor! 18 state membre au primit avertismente

România se numără printre cele 18 state membre împotriva cărora Comisia Europeană a inițiat proceduri pentru că nu au notificat integral măsurile prin care au transpus în legislația națională anumite prevederi europene privind combaterea spălării banilor.

Executivul comunitar a transmis statelor vizate scrisori de punere în întârziere, primul pas formal într-o procedură de infringement. Printre țările vizate se află Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Cipru, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia și Finlanda, alături de România.

Important de precizat este că această etapă nu reprezintă o condamnare sau o amendă aplicată României. Statele au primit un termen de două luni pentru a răspunde Comisiei Europene, pentru a finaliza transpunerea prevederilor și pentru a comunica măsurile adoptate. În lipsa unui răspuns considerat satisfăcător, procedura poate avansa către emiterea unui aviz motivat.

Ce reguli europene nu au fost notificate integral

Problema semnalată de Comisia Europeană este legată de transpunerea unor prevederi din cadrul european privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Statele membre trebuiau să transpună până la 10 iulie 2026 o parte importantă dintre prevederile vizate, inclusiv articolele 11, 12, 13 și 15. Aceste reguli sunt legate, printre altele, de modul în care sunt organizate sistemele naționale de combatere a spălării banilor și de accesul la informațiile despre beneficiarii reali ai companiilor.

Comisia Europeană consideră că implementarea completă și la timp a normelor este importantă pentru funcționarea sistemului european de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului.

Cine poate avea acces la informațiile despre beneficiarii reali

Unul dintre elementele importante ale reglementărilor îl reprezintă registrele beneficiarilor reali. Aceste registre conțin informații despre persoanele care dețin sau controlează în ultimă instanță o companie sau o altă entitate juridică. Regulile europene prevăd posibilitatea ca anumite categorii de persoane și instituții să aibă acces la aceste informații, în condițiile stabilite de legislație.

Printre cei care pot utiliza aceste date se află autoritățile competente, autoritățile de reglementare și entitățile obligate să raporteze anumite informații în cadrul sistemului de combatere a spălării banilor. În anumite condiții, accesul poate fi acordat și persoanelor care demonstrează un interes legitim.

De ce sunt importante registrele beneficiarilor reali

Comisia Europeană subliniază importanța unor informații clare și actualizate privind persoanele care controlează efectiv societățile. Astfel de date pot fi relevante pentru autoritățile de aplicare a legii atunci când investighează fluxuri financiare suspecte, structuri societare complexe sau posibile operațiuni de spălare a banilor.

La nivel european, obiectivul este ca statele membre să aibă reguli cât mai eficiente și coerente, astfel încât diferențele dintre legislațiile naționale să nu creeze vulnerabilități exploatate de cei care încearcă să ascundă originea unor fonduri sau identitatea persoanelor care controlează anumite entități.

Comisia Europeană leagă aceste măsuri și de încrederea publicului și a investitorilor în piețele financiare. Transparența privind structurile de proprietate și control este considerată un element important al acestui sistem.

România are acum două luni să răspundă

Prin scrisoarea de punere în întârziere, România și celelalte state vizate au primit un termen de două luni pentru a remedia problemele indicate de Comisia Europeană și pentru a transmite informațiile necesare privind transpunerea.

Dacă măsurile luate nu vor fi considerate suficiente, Comisia poate trece la următoarea etapă a procedurii de infringement, respectiv emiterea unui aviz motivat.